Un sondaj Eurobarometru privind „cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie” a reliefat că 9 din 10 cetățeni ai UE (86%) consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă. Însă, românii nu sunt interesați de cunoștințe științifice

Sondajul Eurobarometru este cel mai mare sondaj efectuat până în prezent privind știința și tehnologia din punctul de vedere al numărului de participanți (37 103 respondenți) și al țărilor care au făcut obiectul sondajului (38 de țări, inclusiv state membre UE, țări implicate în procesul de aderare la UE, state AELS și Regatul Unit). Sondajul s-a desfășurat în perioada 13 aprilie – 10 mai 2021, fiind efectuat în principal prin interviuri față în față.

Rezultatele sondajului nu se aplică și la noi

În ciuda multitudinii de experți români de pe Facebook, rezultatele medii ale sondajului nu se aplică și la România, sondajul fiind încă un indicator că suntem una din cele mai înapoiate țări din punct de vedere al cunoștințelor științifice  și tehnologice și atitudinii față de acestea.

Doar 2% dintre românii care au participat la sondaj au răspuns corect la mai mult de 8 întrebări despre știință și tehnologie, cel mai mic procent dintre statele membre UE, media europeană fiind de 24%.

51% au răspuns corect la între 5 și 8 întrebări, iar 47% au răspuns corect la mai puțin de 5. Media UE este de 24% răspunsuri corecte la mai mult de 8 întrebări. În clasamentul țărilor europene la acest capitol România este pe ultimul loc.

Mai mult decât atât, 1 din 4 români consideră că știința și tehnologia influențează negativ și foarte negativ societatea. Doar 14% dintre români consideră că influența științei și tehnologiei pentru societate este una foarte pozitivă și 58% consideră că este destul de pozitivă. Aceste procente situează România din nou la finalul clasamentului european.

Pentru jumătate dintre români, știința este prea complicată

Sondajul mai relevă și alte informații interesante despre situația din România.

Doar 1 din 4 români este interesat de inovații și descoperiri medicale; Doar 1 din 6 români își dorește să știe mai multe despre avansurile științifice; 1 din 2 români – adică 50% din populație – cred că știința este prea complicată și afirmă că nu înțeleg mare lucru din ce presupune Doar 1 din 4 români consideră că știința este importantă în viața de zi cu zi; Doar 3 din 10 români știu că antibioticele omoară doar bacterii și nu omoară virusuri.

35% dintre români nu citesc publicații științifice și nu se uită la documentare științifice vreodată. 32% o fac foarte rar, aproape niciodată, 25% ocazional și doar 7% cu regularitate – este cel mai mic procent dintre statele europene chestionate. Deși nu pe ultimul loc, România nu stă bine nici la capitolul interes față de inovațiile și descoperirile medicale. 28% dintre respondenți sunt interesați de acestea, 12% fiind foarte interesați. Media UE este de 38%.

Întrebați dacă este important să aibă cunoștințe științifice pentru viața de zi cu zi, doar 13% dintre respondenții români sunt puternic de acord, 29% tind să fie de acord, iar 31% sunt neutri. Mai mult de 50% dintre respondenții din 16 state membre UE au fost de acord cu importanța științei în viața de zi cu zi.

„Știința și tehnologia nu aduc beneficii pentru persoanele ca mine”

Un alt indicator alarmant este că 39% dintre respondenții români sunt de acord sau puternic de acord cu afirmația: „Știința și tehnologia nu aduc beneficii pentru persoanele ca mine”. 29% sunt neutri, 25% tind să nu fie de acord și doar 5% resping clar afirmația. Aceste procente situează România pe primul loc cu privire la atitudinea fatalistă față de beneficiile științei și tehnologiei.

Doar 3 din 10 români știu că antibioticele omoară doar bacterii și nu omoară virusuri

În Cipru, Grecia, Bulgaria și România (în ordine descrescătoare), majoritatea respondenților cred că antibioticele neutralizează atât virusuri, cât și bacterii. 63% dintre români consideră că afirmația este adevărată, 29% consideră că nu și 8% nu știu.

Mai mult, deși în majoritatea statelor care au participat la chestionar, procentul celor care credeau că antibioticele omoară atât bacterii, cât și virusuri a scăzut comparativ cu 2005, în România, acesta a crescut cu 10%. În total, în 5 țări a crescut acest procent (alături de România, Grecia +21%, Bulgaria + 10%, Ungaria +4%, Croația +2%).