Singura meșteriță din Apuseni care reface cămașa cu „ciupag”, Tezaur Uman Viu

Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu, pentru 15 persoane purtătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial.

Cămașa cu „ciupag”, piesă rară, făcută de Teazurul Uman Viu Aurelia Matei

Programul vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale. A celor care, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial. Acest element e transmis  în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. Contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților. Aurelia Matei e singura meșteriță din Apuseni care reface cămașa cu „ciupag” și se află pe lista celor 15 oameni declarați Tezaur Uman Viu, vineri, 20 iunie, de Ministerul Culturii.

Cămașa cu ciupag este o piesă rară de port popular din zona moților: trapezul de la gât și mâneci, cusut manual „pe crețuri”, este o tehnică dificilă, transmisă îndeosebi oral și prin practică familială. Procesul de realizare (între 1 și 3 luni) intensifică valoarea piesei. 

Sursa foto:ziarul unirea

A învățat să coase „cămeșa cu ciupag” de la bunica

„Eram 7 surori și un frate și nu știu să nu fi avut vreodată un război de țesut în casă!”, a spus Aurelia Matei. „Vara asta înveți să faci cipcă! (n.a. – dantelă)”, și-a amintit profesoara vorbele mamei din copilărie. Astfel, la doar 10 ani, când abia terminase clasa a IV-a, s-a apucat de cusut macrameu, iar dacă un ochi nu era bine făcut, atunci mama i-l desfăcea de atâtea ori până când ața care fusese albă la început devenea galbenă, scrie ziarulunirea.

De la bunica ei a învățat să coase „cămeșa cu ciupag” (piesă vestimentară purtată de la gât în jos, pe piept), semn identitar al românilor transilvăneni înainte de anul 1860, asorată, în cazul femeilor, cu zadie (n.a. – pânză țesută din lână purtată în față și spate peste fustă) cu „trup” vânăt (violet).

Stenograme din ședința PSD. Ce strategie urmează să adopte social-democrații: Am scos sabia, trebuie să o folosim

Ce efecte urmează să producă criza politică în care se află România

Cine a primit titlul de Tezaur Uman Viu:

1. Muntean Miron – jud. Hunedoara, domeniul: prelucrarea lemnului
2. Balcău Traian – jud. Cluj,  domeniul: spiritualitate – horit
3. Ifrim Vasile Daniel  - jud. Iași, domeniul: prelucrarea lutului - olărit
4. Suceava Dumitru – jud. Mureș , domeniul: instalații de tehnică populară: moară și vâltoare
5. Ungurian Eugen - Hliboca Cernăuți,  domeniul: prelucrarea lutului - olărit
6. Ciuncanu Gheorghe – Gorj,  port: producere îmbrăcăminte
7. Matei Aurelia - jud. Alba, domeniul port: producere îmbrăcăminte
8. Rus Vasile – jud. Maramureș,  domeniul: spiritualitate - interpret de muzică instrumentală tradițională
9. Ștefanca Dochița – jud. Maramureș,  domeniul: prelucrarea fibrelor și firelor textile - cânepă, bumbac, lână
10. Trif Dumitru – jud. Bistrița Năsăud, domeniul: prelucrarea metalelor - fier
11. Pop Vasile – jud. Cluj, domeniul: spiritualitate - interpret de muzică instrumentală tradițională
12. Pătru Elena – jud. Vâlcea, domeniul: prelucrarea lutului - olărit
13. Pătru Eugen – jud. Vâlcea, domeniul: prelucrarea lutului - olărit
14. Haiducean Maria Juja – jud. Maramureș , domeniul: instalații de tehnică populară – piuă
15. Kiss József – jud. Mureș, domeniul: prelucrarea lemnului - împletitul vegetalelor, papură