Din cuprinsul articolului
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat trecerea în rândul sfinților a 16 femei remarcabile prin viața lor de credință. Decizia s-a luat în cadrul lucrărilor desfășurate marți, 1 iulie, la Palatul Patriarhiei din București.
Lista cuprinde martire, mame ale unor sfinți, soții de voievozi și mărturisitoare ale credinței. Printre numele propuse se regăsesc Doamna Maria Brâncoveanu și Monahia Platonida, soția domnitorului Neagoe Basarab.
Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă
Ședința a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”. Lucrările Sinodului vor continua și pe 2 iulie, având ca obiective principale proclamarea anului 2026 drept An Comemorativ, precum și canonizarea unor sfinți de neam român, în special din rândul celor care au viețuit în Muntele Athos.
Patriarhul Daniel a subliniat caracterul deosebit al acestei ședințe, în care au fost analizate propunerile venite din partea eparhiilor, discutate ulterior în sinoadele mitropolitane, privind cele 16 femei cu viață sfântă.
„Pentru toate aceste propuneri există deja sinaxarele, troparele și condacele. În perioada următoare, până la următoarea sesiune a Sfântului Sinod, vor fi întocmite și celelalte texte liturgice necesare – pentru Vecernie, Utrenie, Liturghie și Acatiste,” a precizat Preafericitul Părinte.
Sfântul Sinod. Sursa foto: Facebook
Cele 16 femei propuse spre canonizare:
1. Maria Brâncoveanu (1661–1729) – Soția voievodului Constantin Brâncoveanu, va fi cunoscută sub numele de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, pomenită pe 16 august.
2. Filofteia Antonescu – Schimonahie la Mănăstirea Pasărea și mama Sfântului Calinic de la Cernica; va fi cinstită ca Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, pe 12 aprilie.
3. Evloghia Țârlea (1908–1949) – de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla, recunoscută drept Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia, cu zi de prăznuire pe 19 decembrie.
4. Elisabeta Lazăr (1970–2014) – de la Mănăstirea Pasărea, trecută în rândul sfinților sub numele de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, pomenită pe 5 iunie.
Patriarhul Daniel. Sursa foto: Facebook.
Sfântul Sinod a aprobat canonizarea soției lui Neagoe Basarab
5. Platonida (1487–1554) – Soția lui Neagoe Basarab, devenită monahie sub numele de Despina Milița; va fi cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, pe 26 septembrie.
6.Magdalena Cătălinici (1895–1962) – Va fi pomenită ca Sfânta Magdalena de la Mălainița, pe 15 octombrie.
7. Mavra (secolele XVII–XVIII) –va fi prăznuită pe 4 mai ca Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău.
8. Nazaria (1697–1814) – Prima stareță a Mănăstirii Văratic, canonizată ca Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, cu prăznuire pe 17 august.
9. Olimpiada (1757–1842) – Ctitor al Mănăstirii Văratic, va fi cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, cu aceeași zi de pomenire: 17 august.
Sfântul Sinod, despre Elisabeta (Safta) Brâncoveanu
10. Olimpia Tănase (1880–1967) – Mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu; canonizată ca Sfânta Olimpia din Fărcașa, pe 4 iulie.
11. Blandina Gobjilă (1906–1971) – Învățătoare și mărturisitoare a credinței, deportată timp de 15 ani în Siberia; va fi cinstită ca Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, pe 24 mai.
12. Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776–1857) – Monahie, cunoscută sub numele de Sfânta Cuvioasă Elisabeta Brâncoveanu, va fi pomenită pe 17 august.
13.Anastasia Șaguna (1785–1836) – Mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, recunoscută ca Sfânta Anastasia Șaguna, cu zi de prăznuire pe 1 decembrie.
14.Filotimia Manolache (1896–1989) – de la Râmeț și mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv; va fi cinstită ca Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, pe 6 iulie.
Ce reprezintă canonizarea acestor femei remarcabile
15. Antonina Diaconu (1923–2011) – de la Mănăstirea Tismana, va fi pomenită ca Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, pe 23 decembrie.
16. Matrona Ciupelea (1852–1935) – Stareța Mănăstirii Hurezi, va purta titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, prăznuită pe 5 mai.
Canonizarea acestor femei reprezintă o recunoaștere oficială a sfințeniei vieții lor, precum și o reafirmare a rolului important jucat de femeile creștine în istoria spirituală a poporului român. Proclamarea solemnă a canonizării va avea loc în cadrul unor ceremonii viitoare, după definitivarea textelor liturgice, informează basilica.ro.
