Sfântul Martir Antim Ivireanul, Hramul unei mari ctitorii a Capitalei
- Florian Olteanu
- 27 septembrie 2026, 15:25
Despre viața, activitatea și martiriul Sfântului Antim Ivireanul vorbesc realizările sale. S-a dedicat tipăririi cărților românești și trudei creștine. A reușit să-și lege numele de epoca brâncovenească. A fost expresia iluminismului din Țara Românească. A fist și expresia dorinței de emancipare națională a românilor.
Antim Ivireanul, de la truditor, la Sfânt
Viitorul Sfânt Antim Ivireanul s-a născut în Georgia de azi, Iviria, undeva pe la 1640-1650. A ajuns de tânăr, rob la turci care l-au dus la Constantinopol. Aici, a deprins meșteșugul tipăririi și darul științei de carte. Prin credință, trudă, râvnă, a reușit să-și dobândească libertatea, pe seama Patriarhiei Ecumenice. Nu a părăsit Patriarhia decât în jurul anului 1690 când a acceptat chemarea Domnului Martir și Sfânt Constantin Brâncoveanu.

Sursa foto: Mănăstirea Antim.
Antim Ivireanul, ctitor, truda creștină și meșteșugul tiparniței
Antim a fost practic omul de încredere în materie culturală al lui Constantin Brâncoveanu. Indiferent că a fost episcop sau mitropolit, pe unde a fost, Antim Ivireanul a trudit pentru creștinătatea românească. A fost Episcop de Râmnic și Argeș, a fost Mitropolitul Țării Românești. Venit la chemarea domnitorului Brâncoveanu, în spațiul românesc a deprins limba română atât de bine încât va tipări carte românească.
I se atribuie tipărirea a 63 de cărți dintre care 30 în limba greacă, 22 în limba română. Restul cărților au fost în slavonă (1), greacă și arabă (2), greacă și română (1) greacă. slavonă și română (1). A fost legat spiritual prin activitatea sa de Mânăstirile Snagov și Govora, de vechea capitală a Țării Românești, Târgoviște, de Mitropolia Bucureștilor.
În perioada 1713-1715, a ctitorit Mânăstirea Antim din zona Străzii Justiției (cu acces din Bulevardul Regina Maria, nu departe de Dealul Mitropoliei și de Palatul Parlamentului). Mânăstirea Antim din București, pe care a înzestrat-o cu proprietăți are Hramul „Toți Sfinții”.

Monedă. Sursa foto: bnr.ro
Caterisirea și martiriul
Epoca fanariotă a fost o epocă a contrastelor. Pe de o parte, unii domnitori erau veleitari și dornici de înavuțire, alții, în limita scurtelor lor mandate (domnii cumpărate pe sume mari de bani la Constantinopol), au încercat unele reforme. Martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, al fiilor săi și sfetnicului Ianache Văcărescu din 15 august 1714 avea să aibă drept consecință venirea fanarioților la București.
Canonizarea din 1992
a Râmnicu Vâlcea, unde a fost episcop, Biblioteca Județeană din localitate se numește „Antim Ivireanul”. Marele mitropolit s-a impus ca un sfânt martir, fapt pentru care Biserica Ortodoxă Română a decis să-l canonizeze. Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a revizuit caterisirea și l-a reabilitat în anul 1966. Se împlineau 250 de ani de la martiriul său din zona Canankale din Turcia de azi.

Monedă. Sursa foto: bnr.ro
Canonizarea s-a produs oficial la 21 iunie 1992. Data prăznuirii a fost aleasă ca fiind 27 septembrie în fiecare an. În 2016, la împlinirea a 300 ani de la martiriul său, Sfântul Sinod al BOR a declarat „anul omagial al Sfântului Antim Ivireanul, tipograf și om de cultură din secolul al XVIII-lea”.
La 27 septembrie 2016, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române și Patriarhul Ioan al Antiohiei au au slujit Sfânta Liturghie pe Dealul Mitropoliei, cu ocazia Zilei Sfântului Martir Antim Ivireanul.