Spionaj. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Agențiile de informații din Europa au început să-și schimbe strategia și să coopereze una cu cealaltă la un nivel fără precedent, conform politico.eu.
Au fost lăsate deoparte decenii de neîncredere, așa că agențiile încep să construiască o operațiune comună de informații pentru a contracara agresiunea rusă. Este o mișcare ce se desfășoară într-un ritm accelerat, cauzat și de capriciile SUA în sprijinirea aliaților săi tradiționali.
Serviciile secrete din Europa nu mai au încredere în SUA și au început să facă alianțe
În ultimul an, multe țări au integrat oficiali din serviciile de informații în structurile de la Bruxelles. Unitatea internă de informații a Uniunii Europene a început să informeze oficialii de rang înalt. Alianța europeană vrea să construiască agenții de informații extrem de puternice, în stilul CIA. Altădată, un lucru de neconceput.
Eforturile pentru o cooperare mai strânsă în domeniul informațiilor s-au intensificat brusc, după ce administrația lui Donal Trump a întrerupt brusc schimbul de informații militare cu Kievul în luna martie a anului trecut.
Donald Trump „merită Premiul Nobel pentru Pace pentru că a reunit serviciile europene”, a spus un oficial occidental din serviciile de informaţii.
Spion. Sursă foto: Freepik
Un context care schimbă jocurile în zona informațiilor sensibile
Sursa citată a discutat cu şapte oficiali din serviciile de informaţii şi securitate, care au descris modul în care ruptura în relația cu SUA determină agenţiile de spionaj europene să acţioneze mai rapid şi mai strâns ca niciodată.
Totul face parte dintr-o reconsiderare mai amplă a practicilor. Serviciile de informaţii europene au început să analizeze mai atent modul în care împărtăşesc informaţii cu omologii americani.
Serviciile militare şi civile de informaţii olandeze au declarat sâmbătă pentru ziarul local De Volkskrant că au încetat să mai ofere anumite informaţii cu omologii americani, invocând interferenţe politice şi preocupări legate de drepturile omului.
Oficialiilor le e teamă că structurile transatlantice, inclusiv NATO, vor deveni platforme mai puţin fiabile pentru schimbul de informaţii. „Există sentimentul că, în lunile următoare, Statele Unite ar putea fi mai puţin angajate în schimbul de informaţii pe care le deţin – atât în cadrul NATO, cât şi în general”, a declarat Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct pentru provocări emergente în materie de securitate la NATO.
Clubul de la Berna
Serviciile de securitate de pe „Bătrânul Continent” încă se confruntă cu probleme de încredere ce sunt vechi de zeci de ani. Noile dezvăluiri potrivit cărora oficiali ai serviciilor secrete maghiare deghizaţi în diplomaţi au încercat să se infiltreze în instituţiile UE arată că guvernele din UE încă se supraveghează reciproc.
Spre deosebire de alianţele strânse de spionaj, precum Five Eyes (SUA, Canada, Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă), ţările membre ale Uniunii Europene se străduiesc de mult timp să creeze parteneriate solide în domeniul schimbului de informaţii. Securitatea naţională rămâne în mâinile fiecărui stat, iar Bruxelles-ul jucă doar un rol decorativ, de coordonare.
Una dintre modalităţile tradiţionale de comunicare ale serviciilor europene este prin intermediul unei reţele secrete cunoscute sub numele de Clubul de la Berna. Entitate ce a luat naștere acum aproape 50 de ani în oraşul elveţian. Clubul nu are sediu, nu are secretariat şi se întruneşte doar de două ori pe an.
„Clubul de Berna este o arhitectură de partajare a informaţiilor, oarecum similară cu Europol. Este conceput pentru a partaja un anumit tip de informaţii pentru o funcţie specifică”, a explicat Philip Davies, directorul Centrului Brunel pentru Studii de Informaţii şi Securitate din Londra. „Dar este destul de limitat, iar informaţiile partajate sunt potenţial destul de anodine, deoarece nu te conectezi la sisteme securizate şi (există) restricţii naţionale”.
Un CIA european
Principalii actori din domeniul informaţiilor din Uniunea Europeană, Franţa, OLanda, Germania şi, până în 2019, Regatul Unit, nu puneau mare preț pe schimbul de informaţii sensibile cu toate ţările UE. În condițiile în care se temeau că acestea ar putea ajunge pe mâini greşite.
Serviciile din Europa de Est, precum cele din Bulgaria, erau suspectate că ar fi înțesate de cârtiţe ruseşti, a explicat Missiroli. Dar, un oficial bulgar din domeniul securităţii a afirmat că acest lucru nu mai este valabil, deoarece vechea gardă s-a pensionat în mare parte.
Schimbările geopolitice recente au obligat Uniunea Europeană să-şi regândească abordarea. Fostul preşedinte finlandez Sauli Niinisto a solicitat anul trecut UE să creeze o agenţie de tip CIA, care să fie coordonată de la Bruxelles.
Finlandezul a vorbit despre „un serviciu de cooperare în materie de informaţii la nivel european, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât şi celor operaţionale”. Și a spus că e nevoie de o „reţea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.
Dacă există o agenţie colectivă de informaţii a UE, Centrul de Informaţii şi Situaţii (INTCEN) al Uniunii Europene din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) este cel mai apropiat de aceasta. Centrul face analize pe baza contribuţiilor voluntare ale ţărilor UE. Spionii din agenţiile naţionale sunt detaşaţi la sediul central, ceea ce ajută la consolidarea legăturilor cu serviciile naţionale de informaţii.
