Comandorul Sandu Mateiu: „România nu va interveni militar direct dacă Rusia atacă Republica Moldova. Ar pierde protecția NATO”

Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare, avertizează că România nu ar putea interveni militar direct în cazul unui atac rusesc asupra Republicii Moldova fără a risca pierderea protecției oferite de NATO.

Într-un interviu acordat News.ro, el vorbește despre limitele războiului ruso-ucrainean, pericolele războiului hibrid și planurile Moscovei în regiune.

România nu va intra militar în conflictul din Republica Moldova

România nu va interveni militar direct pentru a apăra Republica Moldova în cazul – considerat „foarte puțin probabil” – al unui atac rusesc, afirmă comandorul Sandu Valentin Mateiu, ofițer cu peste 20 de ani de activitate în serviciile de informații militare române.

Într-un interviu acordat News.ro, Mateiu explică faptul că o astfel de acțiune ar plasa România în afara cadrului de protecție NATO, deoarece Alianța Nord-Atlantică nu apără state terțe neafiliate.

Schimbare majoră la vârful Apple. Tim Cook a demisionat. Cine e noul CEO

Gică Popescu, mesaj pentru Gică Hagi după ce a fost numit selecționer al naționalei României: Acum este momentul tău

„România va folosi toate mijloacele pentru a-şi apăra cetăţenii din Republica Moldova, mai puţin intervenţia militară directă, deoarece, odată intrată în acest conflict, România ar pierde dreptul de a fi apărată de NATO”, a declarat comandorul Mateiu.

Trei forme de război: militar, de infrastructură și societal

Ofițerul român susține că actualul conflict dintre Rusia și Ucraina nu mai este doar o confruntare militară convențională, ci o combinație între trei tipuri distincte de război:

1. Cel militar propriu-zis, desfășurat pe front, unde ambele părți se confruntă direct;

2. Cel din adâncime, care vizează distrugerea infrastructurii energetice, civile și militare;

3. Războiul societal, care implică mobilizarea economiilor și controlul mentalităților colective.

„Atât Rusia, cât şi Ucraina realizează deja că se apropie de limita capacităţii lor de a purta acest război. În orizontul de timp 1-3 ani, ambele țări vor resimți limite nu doar militare, ci și economice și sociale”, a explicat comandorul Mateiu.

El atrage atenția că frontul ucrainean nu se prăbușește, dar echilibrul este fragil, iar Rusia își păstrează inițiativa datorită superiorității cantitative, în timp ce Ucraina compensează prin calitate, adaptare și inovație tehnologică.

„Dronele, războiul electronic și bombele planoare influențează constant echilibrul. Ucraina cedează încet teritoriu, dar provoacă pierderi uriașe Rusiei, având grijă să-și protejeze oamenii.”

Rusia, între epuizare și dictatură totală

Întrebat dacă Rusia se află „la capătul puterilor”, comandorul Mateiu a nuanțat:

„Rusia nu este încă la capătul puterilor, dar timpul curge în defavoarea sa. Stocurile de echipamente sovietice se epuizează, industria de armament are limitări, iar sancțiunile UE și cele secundare apasă din ce în ce mai greu.”

Pe de altă parte, dictatura totală a lui Vladimir Putin îi oferă capacitatea de a mobiliza complet statul și societatea. Însă, avertizează expertul, sistemele autoritare sunt fragile pe termen lung:

„Putin are avantajul dictaturii totale asupra statului şi societăţii ruse, dar sistemele dictatoriale sunt casante. Rusia are o tradiție în acest sens.”

Mateiu a subliniat și rolul Chinei, despre care spune că nu poate permite ca Rusia să piardă războiul, precum și existența unei „coloane a cincea” pro-Kremlin care influențează opinia publică în Occident.

„Rusia va activa coloana a cincea din Republica Moldova și România”

Fostul ofițer de informații avertizează că Rusia nu a renunțat la destabilizarea Republicii Moldova, chiar dacă partidele pro-Kremlin au pierdut alegerile parlamentare din septembrie.

„Rusia a pierdut o bătălie, dar nu și războiul în Republica Moldova. Va activa coloana a 5-a din Republica Moldova pentru sabotaj, spionaj şi propagandă, va folosi problema transnistreană pentru a destabiliza țara şi va mobiliza coloana a 5-a din România pentru a afecta relațiile dintre Bucureşti şi Chişinău.”

Mateiu a detaliat principalele direcții ale planului rus în regiune:

• Propagandă și dezinformare în rândul populației moldovene;

• Exploatarea crizei transnistrene pentru presiune politică și economică;

• Campanii de influență în România, menite să submineze sprijinul românesc pentru Chișinău și ideea de unire.

Dronele și incursiunile aeriene – un joc de intimidare

Comandorul Mateiu explică faptul că raidurile rusești cu drone și avioane care ating spațiile aeriene ale țărilor NATO – inclusiv România, Polonia sau țările baltice – fac parte dintr-o strategie de intimidare psihologică.

„Ruşii joacă un joc de intimidare cu europenii, cărora le reamintesc că războiul s-ar putea muta oricând la ei acasă. Nu sunt vizaţi doar cetăţenii de rând, ci şi liderii politici din Uniunea Europeană.”

El explică de ce nu au fost semnalate astfel de incidente în Finlanda:

„În Finlanda este mai dificil de dus această formă de război hibrid, fiind mai greu de obţinut un element esenţial: neasumarea acţiunilor. În Polonia şi România, aceste atacuri pot fi camuflate ca raiduri asupra Ucrainei care au mers prost din cauza războiului electronic.”

România și Republica Moldova: sprijin, dar fără implicare directă

Întrebat dacă România are capacitatea militară să intervină în cazul unui conflict între Rusia și Republica Moldova, comandorul Mateiu a explicat că Bucureștiul va acționa doar în limitele tratatelor internaționale:

„România trebuie şi va avea capacitatea militară de a se apăra şi de a participa la apărarea aliaţilor săi din NATO, conform Articolului 5 din Tratatul de la Washington.”

În privința Moldovei, sprijinul românesc va fi preponderent logistic, economic și de instruire militară:

1. Ajutor pe timp de pace, inclusiv prin formarea ofițerilor moldoveni și livrarea de echipamente prin programe europene;

2. Exerciții militare comune ale armatelor României și Republicii Moldova;

3. În caz de conflict, protecție și asistență pentru cetățenii români, dar fără implicare militară directă.

„Intervenția militară directă ar priva România de statutul de țară protejată de NATO. Ajutorul nostru pentru Chișinău va fi inteligent, coordonat și compatibil cu dreptul internațional.”

„Rusia și Ucraina se apropie de limită”

Comandorul Mateiu a estimat că ambele părți se află la un orizont de 1–3 ani de epuizare totală, dacă războiul continuă la aceeași intensitate.

„Cât timp Occidentul susține Ucraina, europenii cu banii, iar SUA cu informații și armament, Ucraina rezistă. Pentru Rusia însă, problema devine structurală: demografie, economie, industrie, sancțiuni. Timpul nu mai curge în favoarea Kremlinului.”