Secretele directorului Poștei Române, Valentin Ștefan. De la studiile la Sankt Petersburg și stagiul la ONU, până la vizitele neanunțate în China

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Decizie controversată la nivelul celei mai mari companii de servicii poștale din țară. Compania Națională Poșta Română a hotărât externalizarea bazei de date personale a peste 20.000 de angajați și clienți către o firmă din Republica Moldova, menită să se ocupe de serviciul de call-center. Măsura a fost luată pe 24 iulie 2024, cu doar patru luni înainte ca primul tur al alegerilor prezidențiale să fie câștigat de Călin Georgescu, conform independentnews.ro.

Informațiile transmise peste graniță includ date extrem de sensibile privind populația. Surse din cadrul Poștei Române au explicat gravitatea situației:

„Este vorba despre toată baza de date, cu toți cetățenii țării. Nume, prenume, adresă, CNP, seria și numărul cărții de identitate, precum și date despre venituri (câștiguri din jocuri de noroc sau din pariuri, chirii, rente, dobânzi), date colectate pentru a stabili cine a beneficiat de schemele de ajutor prin cardul de energie. Practic, a fost externalizată baza de date cumulată a ANAF, Evidența Populației și Casa de Pensii”, au declarat surse din CN „Poșta Română” pentru siteul citat.

Investigație oficială privind securitatea datelor cu caracter personal

Tranferul masiv de date a intrat rapid în atenția autorităților de reglementare. Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a declanșat o anchetă riguroasă pentru a verifica dacă s-a efectuat un studiu de impact și dacă cetățenii au fost informați conform normelor GDPR. Demersul a reprezentat o etapă din strategia de extindere peste hotare a companiilor de stat, demarată la sfârșitul anului 2022 prin deschiderea unei filiale la Chișinău.

În momentul luării acestei decizii, conducerea Poștei Române era asigurată de Valentin Ștefan. Acesta se afla la șefia instituției din iunie 2021, după ce anterior ocupase poziția de director adjunct. Numirea sa a beneficiat de sprijinul PNL, formațiune din care face parte. Ministerul de resort, cel al Cercetării, Inovării și Digitalizării, era condus la acea vreme de Sebastian Burduja, considerat un apropiat al directorului Poștei. Tatăl acestuia din urmă, Marinel Burduja, făcea parte din Consiliul de Administrație al ALRO, societate aflată atunci sub controlul grupului Vimetco, deținut de oligarhul rus Vitali Machitski.

Studii în Rusia, legături politice și coincidențe la vârful ONU

Parcursul educațional al lui Valentin Ștefan include o perioadă petrecută în Federația Rusă. Dup ce a urmat cursurile Facultății de Istorie din cadrul Universității București, acesta a studiat la Universitatea din Sankt Petersburg. Ulterior, s-a specializat în studii ruse și est-europene la Universitatea UNC Chapel Hill din Statele Unite ale Americii.

În timpul anilor de studiu din Rusia, Valentin Ștefan a cunoscut-o pe fosta sa soție, o cetățeană americană de origine sud-coreeană, bună vorbitoare a limbii ruse. Ulterior, surse politice au indicat că acesta a dezvoltat o relație apropiată cu Ana-Smărăndița Irina, șefa de cabinet a premierului Ilie Bolojan, al cărei tată este general în cadrul MApN.

Un alt detaliu semnificativ din biografia șefului Poștei îl reprezintă stagiul efectuat la Organizația Națiunilor Unite în prima jumătate a anului 2011. Perioada a coincis cu mandatul de raportor special al ONU deținut de Călin Georgescu, care analiza la Geneva impactul deșeurilor toxice asupra drepturilor omului. Statutul de raportor special presupune o activitate independentă și neremunerată în cadrul organismului interguvernamental creat pentru evaluarea situației drepturilor omului la nivel mondial.

Experiența din Republica Moldova și activitatea în sectorul financiar

După activitatea de la ONU, Valentin Ștefan a derulat un proiect de cercetare în Republica Moldova, care a presupus colectarea de informații și un interviu realizat cu fostul președinte Igor Dodon. Cariera sa a continuat în Statele Unite ale Americii, unde a lucrat ca analist pentru Kroll Compliance, investigând marea fraudă bancară de un miliard de dolari în care au fost implicați oligarhii Vlad Plahotniuc și Ilan Shor.

Ulterior, el a ocupat poziții în cadrul Exiger Diligence, a devenit partener la RISE Consortium și a activat la banca de investiții Morgan Stanley, unde a coordonat structuri din domeniul prevenirii fraudei digitale și online.

Deplasări neanunțate în China și parteneriatele cu platformele asiatice

În cursul anului 2024, activitatea lui Valentin Ștefan a fost marcată de două vizite la Beijing, efectuate în martie și septembrie. Prima deplasare a provocat nemulțumirea conducerii Ministerului Digitalizării, care nu a fost informată de plecarea directorului.

Ministrul de la acea dată, Bogdan Ivan, a criticat public absența conducerii Poștei în mijlocul unor discuții importante:

„L-am căutat inclusiv în această săptămână pe domnul director al Poștei Române pentru discuţii practice cu cei din sindicat. Din păcate, este plecat din ţară, fără să informeze pe nimeni, fără să informeze acţionarul majoritar – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, consiliul de administraţie. Şi este plecat şi printr-o zonă puţin mai exotică, ca să spun aşa, undeva prin China. Aştept cu mare interes reîntoarcerea în ţară a domnului director general şi explicaţii clare în faţa acţionarului majoritar şi în faţa sindicatului, pe această temă, pentru a debloca situaţia”, a spus Ivan.

Compania Naţională „Poşta Română" (CNPR) anunţă suspendarea, începând de vineri, 12 ianuarie 2024, a serviciului Postmesager. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Oficial, deplasările au vizat strângerea legăturilor cu China Postal Service și facilitarea accesului pe piață pentru marile platforme de e-commerce Shein și Temu. Presa chineză de stat a oferit o atenție deosebită acestor întrevederi.

O publicație de profil de la Beijing a subliniat importanța strategică a României:

„Ca stat membru al UE, România este un centru crucial pentru cooperarea dintre China și Europa Centrală și de Est, și chiar cu restul Europei, și este, de asemenea, o țară cheie în cadrul Inițiativei „O centură, un drum” („One belt, One road” – n.trad.). Poșta Română speră să își valorifice avantajele geografice pentru a servi drept trambulină pentru investițiile chineze în Europa.”

Tăcere oficială la solicitările privind clarificarea activității

În ciuda întrebărilor transmise în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public, conducerea Poștei Române a refuzat să ofere detaliile solicitate referitoare la parcursul profesional, studiile, verificările de securitate sau relațiile personale ale directorului general.

Reprezentanții companiei naționale au transmis poziția oficială privind respingerea solicitării:

„Compania Națională „Poșta Română” S.A. a analizat solicitarea dumneavoastră prin raportare la dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, precum și la legislația aplicabilă în materia protecției datelor cu caracter personal și a informațiilor supuse unor regimuri speciale de protecție.

Potrivit art. 2 lit. B) din Legea nr. 544/2001, prin „informația de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice”.

Totodată, dreptul de acces la informații privește informațiile existente și deținute de entitatea obligată de lege și nu instituie o obligație generală de a elabora răspunsuri la chestionare, de a formula opinii sau aprecieri, de a reconstitui conversații ori relații personale și nici de a efectua investigații în vederea stabilirii unor fapte care nu rezultă din documentele oficiale deținute. În urma analizei întrebărilor formulate, constatăm că acestea cuprind mai multe categorii distincte de solicitări.

O primă categorie privește aspecte referitoare la viața privată, relațiile personale, apartenența politică, contacte personale sau profesionale și alte elemente care țin de parcursul individual al unei persoane. Acestea nu reprezintă, prin ele însele, informații privind activitatea Poștei Române. În plus, potrivit art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001, informațiile cu privire la datele personale sunt exceptate de la accesul liber, în condițiile legii. În consecință, întrebările referitoare la natura unor relații personale, data la care acestea au început, păstrarea unor contacte personale, apartenența politică ori alte aspecte care țin de viața privată nu pot face obiectul comunicării de către companie în temeiul Legii nr. 544/2001.

O a doua categorie de întrebări privește presupuse propuneri, susțineri, intervenții sau influențe exercitate de anumite persoane în legătură cu numirea, menținerea sau reconfirmarea în funcție. În ceea ce privește aceste aspecte, Compania poate comunica, în condițiile legii, informațiile oficiale aflate deja pe website-ul oficial al Poștei Române. Legea nr. 544/2001 nu obligă instituția să formuleze aprecieri sau să reconstituie împrejurări pe baza unor presupuneri ori informații care nu rezultă din evidențele oficiale ale companiei.

O altă categorie de întrebări privește studiile, stagiile profesionale, activitățile de cercetare și raporturile profesionale desfășurate anterior ocupării funcției în cadrul Poștei Române. În măsura în care astfel de informații nu sunt deținute de Poșta Română în cadrul activității sale instituționale și nu constituie informații publice privind activitatea companiei, acestea nu intră în sfera obligației de comunicare prevăzute de Legea nr. 544/2001. De asemenea, informațiile referitoare la activitatea desfășurată în cadrul unor entități private, inclusiv eventuale obligații de confidențialitate asumate față de acestea, nu pot fi comunicate de Poșta Română în lipsa unui temei legal care să permită divulgarea lor.

În ceea ce privește întrebările referitoare la eventualele verificări de securitate, informațiile furnizate autorităților competente, precum și la existența unor certificate, avize sau proceduri de verificare, precizăm că aceste aspecte nu fac parte din obiectul de activitate al Companiei Naționale „Poșta Română” S.A.

Prin urmare, după analiza solicitării, apreciem că întrebările formulate nu pot primi răspunsurile solicitate în forma prezentată, întrucât o parte dintre acestea privesc aspecte care nu reprezintă informații de interes public ale Poștei Române, o parte solicită opinii, aprecieri sau reconstituirea unor discuții care nu rezultă din documente oficiale, iar o altă parte vizează date cu caracter personal ori informații supuse unor regimuri juridice speciale. Precizăm că această poziție nu afectează dreptul de acces la informațiile de interes public privind activitatea Poștei Române. Compania asigură accesul la asemenea informații în condițiile Legii nr. 544/2001, cu respectarea limitărilor și excepțiilor prevăzute de lege.”

sursa: Facebook

Într-o postare pe Facebook, jurnalistul Silviu Sergiu a scris despre un eveniment marcant pe care Valentin Ștefan îl trăiește azi.Directorul CN

„Poșta Română”, Valentin Ștefan, se căsătorește astăzi cu aleasa inimii lui, Ana-Smărăndița Irina. Independent news a scris recent acest lucru, într-un articol pe care-l găsiți în primul comentariu. Găsiți detalii interesante despre ascensiunea d-lui Ștefan. Dl. Ștefan este la a doua căsătorie. În timp ce studia la Sankt Petersburg, a cunoscut-o pe prima soție: o sud-coreeancă cu cetățenie americană, bună vorbitoare de limba rusă. Cei doi au doi copii. Viitoarea sa soție este directoare de cabinet a premierului Ilie Bolojan. Este din Piatra Neamț, iar sursele noastre susțin că tatăl său este general

MApN. Socrul mic a vândut o pensiune ca să îi dea fiicei zestre. Nu-i rău... Un detaliu interesant: Piatra Neamț este orașul natal al lui Marinel Burduja, tatăl lui Sebastian Burduja. Sebastian Burduja este prieten apropiat al lui Valentin Ștefan și l-a susținut în PNL pentru ocuparea funcției de director general al Poștei. Casă de piatră! P.S. Avem și un cadou de nuntă. Un articol nou-nouț despre prietenia d-lui Ștefan cu Temu. În câteva zile.”