Decizia Schengen, în Jurnalul Oficial UE. Ce prevede documentul oficial

Decizia Schengen, în Jurnalul Oficial UE. Ce prevede documentul oficial Sursa foto:Dreamstime.com

Decizia adoptată la finalul anului trecut, de Consiliul European, conform căreia România şi Bulgaria vor adera cu frontierele aeriene şi maritime la Schengen a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Documentul va intra în vigoare din ultima zi a lunii martie, dar nu reprezintă doar o etapă, impusă de Austria.

Schengen a devenit realitate, pentru România și Bulgaria, dar numai pentru frontierele aeriene și maritime. De la 31 martie, cele două state vor adera la spațiul de liberă circulație european parțial, așa cum a impus Austria. Negocierile politicienilor români și bulgari cu oficialii de la Viena nu au dus la nici un rezultat favorabil.

Austria a impus ca România și Bulgaria să adere la Schengen în condițiile sale, doar cu frontierele aeriene și maritime. Iar nu și cu cele terestre, motiv pentru care transportatorii vor fi afectați în continuare. Mai mult, Austria nu a acceptat un termen clar pentru aderarea cu frontierele terestre. Ceea ce va avea drept consecință o amânare integrării depline a României și Bulgariei.

Schengen pe etape pentru România și Bulgaria

Este oficial, România şi Bulgaria vor adera cu frontierele aeriene şi maritime la Schengen începând cu 31 martie. Decizia a fost publicată, joi, 4 ianuarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Documentul prevede, din considerente tehnice și operaționale, eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne în 2024.

Ne puteți urmări și pe Google News

Urmează continuarea negocierilor pentru includerea şi a frontierelor terestre în acordul de aderare. Singura ţară care mai pune piedici României şi Bulgariei la acest capitol este Austria.

În aceste condiții, Consiliul European va încerca să ajungă în 2024 la un consens pentru ca aderarea la Schengen, a celor două state, să se producă în cât mai scurtă vreme. Este de așteptat ca Austria să continue să se opună și să amâne o nouă decizie pe termen nelimitat. Aceasta deoarece, oficialii de la Viena au refuzat să stabilească o dată exactă pentru cea de-a doua etapă de aderare.

Austria s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen

Austria s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen cu frontierele terestre Sursa foto: Administratia Prezidentiala

Consiliul va adopta o nouă hotărâre

Anul acesta au loc alegeri în mai toate statele europene. O decizie favorabilă care să permită aderarea și cu frontierele terestre să nu fie adoptată prea curând. Este foarte posibil ca, pe parcurs, să apară și alte state care se opun, alături de Austria.

O nouă hotărâre va trebui luată, în mod unanim, Consiliul JAI, conform prevederilor articolului 4, alineatul (2) din Tratatul de Aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană, semnat în 2005.

Drept urmare, în așteptarea unor vremuri mai bune, va trebui să ne mulțumim cu decizia ce se va aplica din 31 martie 2024.

Marcel Ciolacu,

Marcel Ciolacu, somat să publice acordul Schengen. Sursa foto: Instagram Marcel Ciolacu

Schengen conform deciziei oficiale

Decizia publicată în Jurnalul Oficial al UE stabilește că începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină. Celor două state li se vor aplica dispozițiile acquis-ului Schengen în raporturile cu statele membre.

„Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”, mai prevede decizia.

Documentul mai prevede că vizele naționale de scurtă ședere eliberate de Bulgaria și România înainte de 31 martie 2024 rămân valabile până la expirarea termenului de valabilitate.

„Vizele naționale de scurtă ședere eliberate de Bulgaria și România înainte de 31 martie 2024 rămân valabile în cursul perioadei de valabilitate a acestora, în scopul tranzitului pe teritoriul altor state membre sau al șederii preconizate pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în măsura în care acestea au recunoscut astfel de vize de scurtă ședere în scopurile respective, în conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE. Se aplică condițiile stabilite în respectiva decizie”, mai prevede documentul.

Decizia publicată în Jurnalul Oficial UE.