Autostrada Soarelui. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
Prețurile terenurilor și locuințelor din comunele situate în apropierea autostrăzilor au crescut semnificativ în ultimii ani. Află cum infrastructura, microbuzele și internetul schimbă destinația migrației din urban spre rural.
Explozia cererii în satele de lângă marile orașe
În ultimii cinci ani, zona periurbană a României a cunoscut o transformare spectaculoasă. Tot mai mulți români aleg să își părăsească locuințele din orașe și să se stabilească în localități rurale situate în apropierea marilor centre urbane. În special acele sate aflate la distanțe de maximum 20–30 km de autostrăzi au devenit magneți imobiliari.
Un raport al portalului Imobiliare.ro arată că zonele aflate la periferia marilor orașe – precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași sau Brașov – atrag tot mai mulți cumpărători datorită prețurilor mai accesibile, suprafețelor generoase și accesului mai bun la infrastructura rutieră și digitală.
Creșterea infrastructurii, un factor-cheie
Construcția de autostrăzi și drumuri expres a schimbat harta imobiliară a României. Localitățile care se află în apropierea unui nod rutier important beneficiază de un avantaj major: acces rapid la oraș, fără a suporta prețurile exorbitante ale zonelor centrale.
Un studiu publicat de Banca Mondială privind dinamica urbană și periurbană confirmă că dezvoltarea infrastructurii are un impact direct asupra mobilității și atractivității zonelor rurale din jurul marilor orașe. Această tendință este vizibilă în jurul autostrăzii A10 (Sebeș–Turda), A3 (București–Ploiești), dar și A1 (București–Pitești).
Satul digital și transportul în comun eficient
Accesul la internet de mare viteză și extinderea rutelor de microbuze sau autobuze care fac legătura cu centrele urbane contribuie decisiv la migrarea inversă. Teleworking-ul a accelerat acest fenomen, în special după pandemie. Mulți români care lucrau în IT, contabilitate, marketing sau alte servicii au realizat că pot lucra de oriunde.
În aceste condiții, zone precum Florești (Cluj), Giroc (Timiș), Bragadiru și Domnești (Ilfov) sau Miroslava (Iași) au înregistrat o creștere constantă a cererii și, implicit, a prețurilor. Specialiștii de pe piața imobiliară indică o dublare, chiar triplare a prețului terenurilor în unele dintre aceste localități, deși nu există încă o hartă națională centralizată.
Autostrada A7. Sursă foto: Captură video
De la migrație la schimbare culturală
Fenomenul nu înseamnă doar mutarea fizică, ci și o schimbare de mentalitate. Cei care se stabilesc în mediul rural, dar mențin legătura cu orașul prin infrastructură, nu mai văd satul ca pe o zonă de tranziție sau izolare. În schimb, apar comunități noi, dezvoltări imobiliare integrate, cereri mai mari pentru servicii educaționale, medicale și comerciale.
În plus, autoritățile locale încep să investească mai mult în utilități, rețele de gaze și canalizare, dar și în facilități publice precum grădinițe, școli și centre medicale.
Lipsa datelor oficiale detaliate
Deși piața resimte această explozie, lipsa unor statistici oficiale centralizate face dificilă evaluarea exactă a creșterii de preț. Portalurile imobiliare și analizele punctuale indică o creștere de până la 200–300% în unele comune, însă aceste date sunt deseori fragmentare și variază în funcție de sursă.
Un exemplu elocvent este comuna Berceni din Ilfov, unde un teren care în 2018 se vindea cu 20–25 euro/mp a ajuns să coste în 2023 peste 70 euro/mp. Situații similare au fost raportate și în localități din jurul Piteștiului, Sibiului sau Aradului.
Perspective pentru investitori și dezvoltatori
Zona rurală din proximitatea autostrăzilor devine o țintă clară pentru investitori. Atât dezvoltatorii imobiliari, cât și micii antreprenori încep să vizeze aceste spații pentru proiecte rezidențiale, pensiuni, facilități comerciale sau servicii conexe.
Tendința este susținută și de programele de finanțare europeană, care încurajează digitalizarea și infrastructura în zonele rurale. Astfel, satul românesc nu mai este un capăt de drum, ci o nouă poartă de intrare pentru dezvoltare durabilă.
