Sărăcia cronică și stresul banilor accelerează declinul cognitiv. Cât de mult este afectată memoria și structura cerebrală

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Stresul financiar prelungit nu afectează doar calitatea vieții de zi cu zi, ci lasă urme adânci și asupra sănătății cerebrale. Problemele bănești constante experimentate pe parcursul vieții adulte pot accelera procesul de declin cognitiv odată cu înaintarea în vârstă, potrivit concluziilor la care au ajuns cercetătorii într-un studiu recent publicat de Science Daily.

Analiza s-a bazat pe datele colectate de la un număr de 2.759 de participanți din Marea Britanie. Aceștia au completat chestionare periodice pe parcursul întregii lor vieți, fiind monitorizați în cadrul proiectului MRC National Survey of Health and Development, cunoscut la nivel internațional drept studiul cohortei britanice din anul 1946.

Sărăcia cronică și stresul banilor accelerează declinul cognitiv. Cât de mult este afectată memoria și structura cerebrală

Persoanele care au trecut prin dificultăți financiare continue sau care au înregistrat venituri scăzute de-a lungul primilor ani ai vieții adulte au obținut scoruri semnificativ mai mici la evaluările cognitive realizate la vârsta de 53 de ani. Cercetătorii au extins investigația pe un subgrup de participanți prin intermediul imagisticii cerebrale, observând că veniturile mici pe termen lung au fost corelate cu o degradare vizibilă a sănătății creierului la vârste cuprinse între 69 și 71 de ani, manifestată inclusiv prin atrofie cerebrală accentuată.

Aceste concluzii au rămas valabile chiar și după ajustarea statistică a altor variabile majore, cum ar fi abilitățile cognitive din copilărie, nivelul general de educație sau mediul socioeconomic dezavantajat din primii ani de viață. Mulțumită datelor adunate pe parcursul mai multor decenii, oamenii de știință au putut evidenția faptul că acumularea treptată a lipsurilor financiare este factorul determinant pentru degradarea sănătății mentale, mai degrabă decât episoadele scurte și izolate de criză materială.

Creier. Sursa: Arhiva EVZ

Bărbații și persoanele cu risc genetic, cei mai afectați

Comportamentul acestor asocieri a arătat o intensitate sporită în cazul anumitor categorii demografice și genetice. Impactul cel mai sever a fost înregistrat în rândul bărbaților, al persoanelor provenite din medii dezavantajate în copilărie și al purtătorilor variantei genetice APOE-ε4, recunoscută pentru creșterea riscului de apariție a bolii Alzheimer.

De altfel, la evaluarea de la vârsta de 53 de ani, bărbații confruntați cu probleme financiare de durată au înregistrat scoruri cognitive inferioare celor obținute de femeile aflate în situații financiare similare.

Autoarea principală a studiului a subliniat importanța intervenției la nivel social, declarând că rezultatele sugerează că sprijinirea persoanelor care se confruntă cu dificultăți financiare și reducerea sărăciei cronice ar putea contribui și la prevenirea declinului cognitiv și a unor cazuri de demență în viitor.

Inflamația și supraîncărcarea mentală, mecanismele din spatele degradării

Oamenii de știință oferă mai multe explicații biologice și psihologice pentru această legătură. Un prim factor major este inflamația cronică generată de stresul prelungit, stare despre care se știe că grăbește îmbătrânirea celulară la nivelul creierului.

Un alt factor decisiv îl reprezintă încărcarea cognitivă excesivă. Preocuparea continuă pentru ziua de mâine, calculele financiare fără sfârșit și grijile legate de achitarea facturilor epuizează resursele mentale, diminuând capacitatea creierului de a procesa eficient alte sarcini intelectuale.

Paradoxul memoriei după vârsta de 50 de ani

Cercetătorii au identificat și un fenomen surprinzător în ceea ce privește evoluția memoriei. Deși subiecții cu venituri reduse sau dificultăți materiale persistente au înregistrat performanțe cognitive mai scăzute la vârsta de 53 de ani, ritmul de scădere al scorurilor lor de memorie între 53 și 69 de ani a fost mai lent comparativ cu cel al persoanelor fără probleme financiare.

Explicația oferită de specialiști indică faptul că persoanele din grupul vulnerabil suferiseră deja pierderi cognitive semnificative până la împlinirea vârstei de 53 de ani. Din acest motiv, marja rămasă pentru un declin suplimentar în deceniile următoare a fost considerabil mai mică.

Cum au fost măsurate veniturile și presiunea financiară

Evaluarea situației materiale a participanților s-a făcut prin raportarea veniturilor gospodăriei în trei etape cheie din viața adultă: la 26, 43 și 53 de ani. Definiția de venit scăzut persistent a fost aplicată celor care s-au situat în ultimii 20% ai eșantionului de cel puțin două ori. Aproximativ 16% dintre participanți, adică o persoană din șase, au îndeplinit acest criteriu.

În paralel, dificultățile financiare zilnice au fost evaluate prin întrebări vizând presiunile concrete, cum ar fi capacitatea de a face față cheltuielilor curente sau problemele la achitarea facturilor. Un procent de aproximativ 12% dintre participanți, adică unul din opt, a depășit pragul de dificultate financiară de cel puțin două ori între 36 și 53 de ani, fiind încadrat în categoria celor afectați de stres financiar persistent.