Sursa foto: Dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Companiile ar trebui să acorde o atenție tot mai mare modului în care gestionează salariile și datele angajaților, în contextul în care procesul de digitalizare fiscală din România ar putea fi extins și asupra acestei zone. Specialiștii EY România spun că, deși în prezent nu există un proiect oficial privind raportarea standardizată a datelor salariale, direcția urmată de autorități indică faptul că această etapă ar putea deveni o realitate.
După introducerea sistemelor SAF-T, e-Factura și e-Transport, analiza EY România arată că activitatea de salarizare este următoarea zonă asupra căreia firmele ar trebui să își îndrepte atenția.
„După SAF-T, e-Factura şi e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de salarizare. Nu există astăzi un proiect SAF-P în România, dar direcţia digitalizării fiscale arată clar că datele salariale nu vor rămâne mult timp în afara radarului autorităţilor”, se arată în analiza semnată de Claudia Sofianu, Partener, People Advisory Services Leader, EY România.
România trece la verificări fiscale bazate pe date
Potrivit analizei, relația dintre contribuabili și administrația fiscală s-a schimbat radical în ultimii ani.
Implementarea SAF-T prin Declarația D406, introducerea e-Factura și e-Transport, precum și schimbul tot mai amplu de informații între instituțiile statului au mutat accentul de la simpla depunere a declarațiilor către verificarea automată a bazelor de date.
Specialiștii arată că autoritățile pot compara și verifica informațiile într-un timp mult mai scurt decât în trecut, iar această tendință este de așteptat să continue.
Ce este SAF-P și de ce este important
Analiza explică faptul că Standard Audit File – Payroll (SAF-P) este un standard elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care permite extragerea într-un format standardizat a datelor privind salarizarea din sistemele companiilor.
Dacă SAF-T vizează în principal informațiile contabile și fiscale, SAF-P ar extinde aceeași logică asupra datelor salariale.
Astfel, într-un asemenea sistem ar putea fi raportate informații privind angajații, veniturile, impozitul pe venit, contribuțiile sociale, beneficiile acordate, perioadele de plată și eventualele ajustări salariale.
Specialiștii subliniază însă că această zonă este mult mai sensibilă, deoarece intersectează fiscalitatea cu legislația muncii, sistemul de contribuții sociale, mobilitatea internațională a angajaților și politicile de resurse umane.
România are deja infrastructura necesară
Deși România nu a anunțat implementarea unui sistem SAF-P, EY consideră că există deja mai multe mecanisme care indică direcția în care se îndreaptă administrația fiscală.
Declarația 112 colectează lunar informații despre salarii și contribuții sociale, iar Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES) conține date despre contractele de muncă.
La acestea se adaugă SAF-T, e-Factura și e-Transport, care permit statului să coreleze informații provenite din surse diferite.
„Privite împreună, aceste sisteme arată că statul îşi construieşte treptat o capacitate mai mare de a corela informaţii din surse multiple”, arată analiza.
Specialiștii spun că problemele apar din cauza sistemelor diferite
EY atrage atenția că, în multe companii, salarizarea nu este gestionată într-un singur sistem informatic.
De regulă, există aplicații separate pentru pontaj, resurse umane, salarizare și contabilitate, iar diferențele dintre acestea pot deveni vizibile atunci când informațiile sunt extrase într-un format standardizat.
Într-un eventual sistem de tip SAF-P, vulnerabilitățile ar putea apărea în modul de încadrare a beneficiilor salariale, calculul contribuțiilor, tratamentul indemnizațiilor, gestionarea angajaților mobili sau reconcilierea datelor dintre departamentele financiar și resurse umane.
Costurile salariale, printre cele mai importante pentru companii
Sursa foto: Arhiva EVZ
Potrivit analizei, salarizarea nu mai trebuie privită doar ca o operațiune administrativă.
Costurile cu personalul reprezintă unele dintre cele mai mari cheltuieli ale unei organizații și influențează direct contabilitatea, bugetele, fluxurile de numerar și controalele interne.
Pentru directorii financiari și managerii fiscali, calitatea datelor va deveni la fel de importantă ca interpretarea legislației.
„Pentru directorul de HR, concluzia este poate cea mai directă: digitalizarea fiscală ajunge inevitabil şi în zona oamenilor. Datele de HR nu mai sunt doar administrative. Ele devin date de conformare, date de risc şi date care influenţează experienţa angajaţilor”, susțin autorii analizei.
Specialiștii avertizează că o politică de beneficii implementată incorect în sistemele de salarizare sau un model de lucru insuficient documentat poate genera riscuri fiscale.
Recomandările noastre
