Sursa foto: Razvan Valcaneantu EECSă-i prostim pe proști. Apropos de textul meu cu privire la efectele manipulării. Azi, m-a abordat cineva pe tema asta. I s-a părut interesant ceea ce scrisesem.
A avut însă o curiozitate. Care a fost trigger-ul care m-a activat să-l scriu ?
Bună întrebare ! Vreau să-i răspund ! Nu numai domniei-sale ci și celor care, eventual, au citit ceea ce scrisesem și sper că vor citi ceea ce scriu acum. Ei bine, ceea ce m-a activat este războiul pe care îl trăim. Noi! Aici și acum !
Da, suntem într-un război perfid, insidios, căruia i s-a găsit și un nume, războiul hibrid. Mai nou, i se spune război cognitiv. Războiul ăsta folosește o muniție care bombardează creierul, afectează gândirea și paralizează rațiunea. Acțiunea pozitivă, constructivă, într-o direcție determinată de abordarea critic-obiectivă este dinamitată. Acest război, hibrid sau cognitiv, cum vreți, e îndreptat către individ ca parte a mulțimii reprezentată de o comunitate, de o națiune, dar și către ansamblul acestora.
Zvonurile, știrile false, cele panicarde, criticile excesive, nefondate, interpretările exclusiv răuvoitoare, denigrările, negarea oricăror realizări sau estomparea lor cât mai accentuată, crearea și stimularea conflictelor în dezbaterea publică între toți și toate duc la atomizarea societății, generează haos. În condițiile astea, nimic nu mai poate sta în calea mulțimii căreia i s-a indus neîncrederea în sine, în sistemul social-politic, în instituții și, mai ales, în reprezentanții lor, în mass media. În tot ce compune arhitectura unui stat, a unei națiuni !
Nemulțumirea generalizată, chiar confuză fiind, lipsa de speranță ori iminența unor dezastre sociale, economice, politice sau de altă natură devine fatală. Locul și scopul comun al tuturor acestora, este demoralizarea, subminarea coeziunii naționale și sociale. Ținta e astfel pregătită din timp să cedeze, să capituleze. Determinarea în a răspunde ferm, coerent, eficient, unui pericol la adresa propriei societăți devine aproape nulă.
Din nefericire, suntem foarte puțin conștienți de eroziunea continuă a conștiinței noastre naționale și sociale. Suntem însă foarte treji în a întreține și colporta zvonuri și idei care ne dezbină. Foarte puțini realizează că o astfel de atitudine îi transformă în soldați inamici ai propriei Patrii.
“Să-i prostim pe proști” nu e o glumă deloc.
E doar verbalizarea esențializată a unui scop malefic.
E un motto ascuns, cu bună știință, al maeștrilor războiului modern de tip hibrid.
Sau cognitiv...
