Caracal, al doilea oraș ca mărime din județul Olt, sărbătorește o istorie documentară de 480 de ani, dar este adesea redus în percepția publică la fapte senzaționale sau politicieni controversați ai epocii moderne. În realitate, orașul reprezintă mult mai mult. Este un tezaur de istorie și cultură, cu clădiri de patrimoniu și legende fascinante, inclusiv ca loc de origine al faimosului haiduc Iancu Jianu.

Caracal, car, proști, răsturnare. O alăturare pe care am întâlnit-o adesea în limbajul de zi cu zi. Istoricul orașului Caracal are rădăcini mult mai adânci. Le găsim într-un hrisov din 17 noiembrie 1538, când Radu Vodă Paisie dăruiește unor nobili două moșii cumpărate de la jupânița Marga. Aceasta era sora domnitorului Neagoe Basarab. Iar Caracalul a fost, la un moment dat, parte a zestrei acestei jupânițe. Care a avut conexiuni strânse cu familiile boierești Craiovești și Brâncoveni.

Situat strategic la intersecția drumurilor comerciale, orașul a prosperat prin comerțul cu produse agricole. Numele său provine, potrivit unor istorici, de la meșterii locali care confecționau mintene de lână, o haină bărbătească specifică. O altă teorie sugerează că numele vine de la împăratul Marcus Aurelius Antoninus Caracalla, care ar indica o vechime mult mai mare a așezării. O a treia teorie arată că numele ar avea origini cumanice, însemnând "cetate neagră".

Documentele istorice arată că mai mulți domnitori și-au avut reședința la Caracal, iar faptul că orașul apare în numeroase hrisoave sugerează că boierii Craiovești ar fi avut aici o curte. Mihai Viteazul, de exemplu, a ales Caracalul ca reședință pentru administrarea celor 23 de sate pe care le stăpânea în regiune, emițând documente oficiale de aici.

Caracal, locul în care s-a răsturnat un car în 1848

Orașul a jucat, de-a lungul vremii, un rol crucial în dinamica socială și economică a Olteniei, fiind menționat în documente istorice ce subliniază importanța sa. Un bâlci anual și un târg săptămânal în zona de Nord a orașului evidențiază importanța sa comercială.

Caracal car răsturnat. Se pare că originea acestei confuzii are rădăcini istorice ce datează de după Revoluția din 1848. Conform relatărilor, o căruță plină cu participanți la evenimentele revoluționare. Aceasta s-ar fi răsturnat la marginea orașului Caracal, într-o intersecție dinspre Corabia, loc care există și în prezent. Căderea atelajului nu a fost decât un accident. Tragedie produsă, cel mai probabil, din entuziasmul euforic, posibil bahic, ce a urmat victoriei Revoluției.

Persoanele aflate în căruță erau cunoscute la vremea aceea sub numele de „prostime”, un termen care desemna oamenii comuni sau cei din popor. Cu toate acestea, sensul original al cuvântului „prostime” a fost distorsionat de-a lungul timpului. Pentru oamenii de rând, care nu erau familiarizați cu nuanțele lingvistice, a fost ușor să facă pasul de la „prostime” la „proști”, ignorând diferența semantică dintre cele două termeni.

Caracal, de la prostime la prost

Astfel, un eveniment punctual și circumstanțial, cum a fost răsturnarea acestei căruțe, a dus la un fenomen de reinterpretare lingvistică, generând o confuzie ce a perpetuat până în zilele noastre. Este un exemplu elocvent despre cum incidente istorice pot influența și modifica percepții și limbaj. Chiar și atunci când acestea se bazează pe neînțelegeri sau informații incomplete.

„Întâmplarea a fost pusă pe seama entuziasmului foarte mare cu care ar fi fost primiţi revoluţionarii eliberatori de către locuitorii oraşului Caracal. Dar cuvântul «prost», la vremea respectivă, nu avea semnificaţia peiorativă din prezent, ci însemna revoluţionari, adică oameni simpli, din popor, care nu erau boieri, ci erau oameni «din prostime»“, spune muzeograful Sabin Popovici, citat de Adevărul.

Astfel, Caracalul nu trebuie redus la o simplă colecție de anecdotă sau politicieni controversați. Ar trebui apreciat ca un oraș cu o istorie bogată și complexă. Care a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea culturală, socială și economică a României. Este un loc unde trecutul istoric și patrimoniul cultural se împletesc cu prezentul. Oferind o perspectivă unică asupra evoluției unei comunități.