Reprezentantul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Octavian Oprea, a adus noi lămuriri în ceea ce privește trecerea de la buletinul clasic la o carte de identitate electronică. În spațiul public au apărut diverse speculații despre îngrădirea unor drepturi ale românilor odată cu adoptarea buletinului electronic. Octavian Oprea a transmis că noul document nu va ataca libertățile cetățenilor.

Deși noul buletin nu va fi obligatoriu, cetățenii români nu vor putea călători în străinătate doar cu ajutorul buletinului clasic.

„Când vorbim despre identitatea electronică, în ultima perioadă s-au speculat foarte multe informaţii mai mult sau mai puţin adevărate în zona publică. Ce e important e că această carte electronică de identitate va putea oferi cetăţeanului român posibilitatea de a interacţiona în format digital cu instituţiile publice şi asta alături de alte două proiecte pe care Autoritatea pentru Digitalizarea României le implementează.

E vorba despre nodul eIDAS care va permite comunicarea datelor dintre instituţiile guvernamentale din România împreună cu toate celelalte instituţii de la nivel european. Practic, identitatea noastră va putea circula în toată Uniunea Europeană şi identitatea celorlalţi cetăţeni europeni va putea fi recunoscută de instituţiile publice din România”, a declarat Octavian Oprea.

Procesul de trecere de la buletinul clasic la cel digital poate dura mai mulți ani de zile, conform declarațiilor ministrului Cercetării.

Românii vor putea naviga pe platformele Guvernului

Odată cu introducerea noii cărți de identitate electronice, ADR va implementa o platformă software centralizată, denumită PSCID, prin care, prin intermediul unei logări unice, fiecare român va putea naviga în toate platformele de e-Guvernare din România.

„Mai simplu: aşa cum în momentul de faţă ne logăm cu Facebook şi Gmail într-o platformă privată, ne vom putea loga cu această identitate electronică o singură dată şi vom putea naviga nestingheriţi în orice platformă electronică. Cartea de identitate electronică vine la pachet cu multe alte beneficii”, a spus Octavian Oprea.

Cum vor putea călători românii în străinătate

Potrivit reprezentantului ADR, noul buletin electronic nu va fi obligatoriu. Deși noul document nu încalcă drepturile românilor, șeful ADR a subliniat că românii care nu vor avea o carte de identitate electronică vor putea călători în afara României doar dacă vor prezenta și pașaportul.

„Ea nu va fi obligatorie, pentru că există, din păcate, şi cetăţeni care pun la îndoială modul în care datele sunt stocate, faptul că această carte de identitate electronică le va încălca anumite drepturi, ceea ce nu e adevărat. Lor le vom putea oferi posibilitatea de a fi beneficiarii în continuare a unei simple bucăţi de plastic cu care se vor putea identifica în faţa instituţiilor publice din România, dar nu vor mai putea călători în afara graniţelor ţării”, a spus Octavian Oprea.

Cetăţenii României care optează în continuare pentru clasicul buletin vor fi obligaţi să prezinte şi paşaportul la momentul ieșirii din țară, transmite un comunicat de presă.

Românii vor fi recunoscuți de instituțiile statului

Potrivit ministrului Cercetării, Ciprian Teleman, prin intermediul noului document digital, românii vor putea fi recunoscuți de instituțiile statului odată cu logarea cetățenilor pe platformele guvernamentale.

”Diferența e că e un mare pas înainte. Noile cărți de identitate vor permite identificarea unui cetățean român în sistemul guvernamental digital. Va fi un act de identitate electronică în cloud-ul guvernamental. Asta înseamnă că un cetățean va putea fi recunoscut de instituțiile statului” a anunțat ministrul.

Până în anul 2026, potrivit ministrului Teleman, se va renunța la documentele clasice de tip xerox, iar sistemul va fi digitalizat.

Datele vor putea fi folosite de către organele statului

În legătură cu cine va avea acces la datele de la nivelul cărții de identitate digitală, ministrul Cercetării a transmis că ”(este vorba despre) un nucleu de date, de bună calitate, pe care le pot folosi alte instituții, prin intermediul unor centre de date satelit în jurul acestui nucleu de date. Sunt datele statului, nu pot fi contestate. Instituțiile interconectate între ele și care pot transfera date se leagă și folosesc date și din acest nucleu central.

Următorul cerc periferic e al unor platforme de date. Deci aici o să avem Justiție, Muncă, Sănătate, MAI-ul, Externele, de aici mai departe, alte instituții, cum ar fi un post de poliție, un spital, o administrație financiară pot interoga, în baza unor drepturi bine standardizate, date proprietare ale instituțiilor, dar și date din nucleul central”, potrivit dcnews.ro.