Dacă refuzi noul buletin cu cip, urmează ceva neplăcut. Legea e clară. „Este, practic, etapa finală a procesului de modernizare şi de aliniere la standardele europene a documentelor de identitate româneşti atât în ceea ce priveşte dimensiunea acestora, cât şi privitor la datele personale.

Noua carte de identitate electronică, pe care cetăţenii români o vor putea solicita începând cu luna august, va avea dimensiuni reduse faţă de actualul document şi va conţine elemente de securitate care vor asigura posesorilor garanţia că identitatea nu le poate fi furată, iar instituţiilor publice sau private – certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe acest document”, a transmis Lucian Bode pe Facebook.

Actul normativ simplifică modalitatea de obţinere a acestor documente. Ce înseamnă asta? Dacă autoritatea publică deţine deja anumite informaţii necesare soluţionării cererii cetăţeanului, el nu mai trebuie să prezinte documente doveditoare.

Amintim că România se aliniază la legislaţia Uniunii Europene. Astfel, documentele moderne de identitate sunt introduse la recomandarea UE, prin Regulamentul 2019/1157.

Noul buletin electronic va avea dimensiunea unui card bancar şi va conţine şi date stocate pe cip. Printre ele se regăsesc imaginea titularului, amprentele şi semnătura electronică a acestuia.

Refuzi noul buletin cu cip, urmează ceva neplăcut

Va exista varianta ca noile cărţi de identitate să nu aibă cip, dar cine va opta pentru asta nu va putea călători în străinătate. Măsura este valabilă şi pentru cei care nu acceptă înscrierea amprentelor papilare pe unitatea de memorie.

Pe faţă, noul buletin cu cip conţine denumirea statului emitent, tipul documentului, numele de familie, prenumele, genul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin), cetăţenia, data naşterii, codul numeric personal, numărul documentului, data expirării valabilităţii, semnătura olografă şi imaginea facială a titularului.

Pe verso, noul buletin electronic cu cip va avea inscripţionate domiciliul titularului, data emiterii, autoritatea emitentă şi o zonă de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ).

Noul proiect de HG nu oferă detalii despre datele care vor fi stocate pe cip. Într-un proiect lansat în consultare publică anul trecut de MAI se menţionau că respectivul cip va conţine datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului, datele biometrice şi certificatele pentru semnătura electronică.

Buletinul electronic cu cip al unui spaniol.

Ultimele date înscrise în memorie vor permite titularului să-şi poată certifica identitatea când introduce cardul într-un cititor special.

Cartea de identitate electronică va putea fi emisă persoanelor cu vârsta minimă de 12 ani. Opţional, numai la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, se va putea elibera un astfel de document, indiferent de vârsta copilului.

100 de lei va costa eliberarea acestui buletin electronic. Cine vrea şi certificat de autentificare, trebuie să mai cheltuie încă 50 de euro.

Ce valabilitate are buletinul cu cip

„Documentul electronic are o valabilitate stabilită de același regulament al Uniunii Europene, care este standard, de 10 ani, iar pentru minori este de cinci ani”, a declarat Cătălin Giulescu, de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, conform ştirileprotv.ro.

Noul document de identitate ne va ajuta să interacționăm de la distanță cu instituțiile statului. „Va funcționa exact ca și log-in-ul cu o platformă de socializare sau cu un client de email. Își va crea o singură dată contul, se va loga o singură dată, după care dispozitivul îi va recunoaște identitatea”, a completat Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Practic, vom putea face asta inclusiv cu telefoanele care au inclus sistemul prin care putem plăti direct cu mobilul. Pentru asta, va trebui să lipim cartea de identitate electronică de spatele telefonului.

Ulterior, datele se vor sincroniza automat şi se va putea naviga pe toate platformele instituțiilor publice. Astfel, nu va mai fi nevoie de introducerea datelor.