BNR, în ședință. Marți se decide nivelul dobânzii-cheie, cu impact important asupra creditelor

Dobânzi creștere. Sursa foto: Freepik

Banca Națională a României (BNR) urmează să ia marți, 17 februarie, o nouă decizie privind politica monetară, în timpul celei de-a doua ședințe din 2026 dedicate stabilirii dobânzii de referință și prezentării raportului asupra inflației. Economiștii din sectorul bancar estimează că instituția va menține nivelul actual al dobânzii, în condițiile în care inflația rămâne ridicată și limitează spațiul pentru relaxarea monetară.Potrivit unui raport realizat de Erste Bank, banca centrală va evita, cel mai probabil, orice modificare a ratei dobânzii în această etapă.

BNR ar urma să țină de dobânzi până în mai

„Consolidarea fiscală și-a lăsat amprenta asupra economiei (creștere de 0,1% y/y în T4 2025) și inflației”, arată economiștii Erste.

Și Adrian Codirlașu, președintele CFA România, consideră că dobânda-cheie va rămâne neschimbată. Nivelul inflației continuă să fie principalul obstacol pentru reducerea costurilor de creditare.

„De altfel, previziunile noastre sunt că inflația va încheia anul la un nivel curins între 6% și 7%, deci va rămâne în continuare ridicată”, precizează Adrian Codirlașu.

Analiștii Erste subliniază că economia românească a încetinit vizibil spre finalul anului trecut, însă presiunile inflaționiste persistă, ceea ce reduce probabilitatea unei decizii de relaxare monetară pe termen scurt.

„Momentul primei reduceri rămâne deschis în acest moment. Deși nu ne așteptăm la nicio schimbare, economia românească a încetinit vizibil la sfârșitul anului 2025, în timp ce inflația rămâne ridicată”, concluzionează Erste Bank.

Date economice slabe și presiuni pe piața financiară

Raportul băncii arată că datele privind PIB-ul României au dezamăgit investitorii, influențând evoluția randamentelor titlurilor de stat.

În acest context, România urmează să redeschidă emisiunile de obligațiuni ROMGB scadente în 2028, 2031 și 2040.

Semnale mixte privind evoluția inflației

Economiștii Erste arată că indicele prețurilor de consum din ianuarie a adus o ușoară surpriză pozitivă, chiar dacă nivelul rămâne ridicat.

„IPC din ianuarie a surprins în sens pozitiv, situându-se la 9,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, în ușoară scădere față de 9,7% la sfârșitul anului 2025”.

Rezultatul este peste estimările anterioare ale băncii și peste media prognozelor Bloomberg, iar diferențele provin în principal din evoluția prețurilor gazelor naturale, care au scăzut mai puțin decât era anticipat.

Inflația de bază a rămas stabilă, la 8,5% anual, în linie cu așteptările analiștilor.

„Revizuim prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2026 în creștere, la 4,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, față de 3,7% anterior. Ajustarea reflectă în principal o perspectivă externă actualizată și incorporarea celor mai recente tendințe ale prețurilor internaționale ale materiilor prime”, arată Erste.

Riscuri legate de energie și prețurile alimentelor

Analiștii consideră că eventualele decizii privind plafonarea prețului gazelor naturale până în 2027 ar putea reduce riscurile de creștere a prețurilor reglementate. În schimb, expirarea plafonului pentru unele produse alimentare de bază ar putea genera noi presiuni inflaționiste dacă nu va fi prelungită.

Pentru finalul anului 2027, banca estimează o inflație anuală de 4,5%, inclusiv impactul mecanismului ETS2, care ar putea adăuga aproape un punct procentual la creșterea prețurilor.

Dobânzi reduse abia din luna mai

Erste anticipează prima reducere a dobânzii-cheie în luna mai 2026, urmată de o relaxare cumulată de 125 de puncte de bază până la finalul anului, ceea ce ar duce rata de politică monetară la aproximativ 5,25%.

Slăbirea pieței muncii, scăderea salariilor reale și nivelul redus al încrederii consumatorilor susțin scenariul începerii ciclului de relaxare monetară.

„Estimăm rata reală neutră a politicii monetare pe termen lung la aproximativ 1,75%. Prin urmare, având în vedere orientarea deflaționistă a politicii fiscale, considerăm că NBR are posibilități limitate de a aștepta ca șocul inflaționist generat de impozitele indirecte să dispară din baza statistică înainte de a începe ciclul de reducere a ratei dobânzii”, spune banca.

BNR ar putea adopta o abordare anticipativă

Economiștii consideră că banca centrală ar putea adopta o strategie orientată spre evoluțiile viitoare ale inflației, nu doar spre datele actuale.

„Acestea fiind spuse, dacă Banca Centrală optează pentru o abordare mai prudentă, Raportul privind inflația din august ar trebui să fie următoarea ocazie de a iniția ciclul de relaxare”, mai arată Erste Bank.

Datele arată că inflația CORE2 ajustată a rămas stabilă la 8,5% anual în ianuarie. Prețurile alimentelor au crescut cu 0,91% față de luna precedentă, cele nealimentare cu 0,51%, iar serviciile au înregistrat cea mai mare creștere lunară, de 1,56%, în special pe segmentul utilităților publice.

În acest context, decizia BNR este așteptată fără surprize majore, însă românii cu credite vor continua să resimtă efectele dobânzilor ridicate cel puțin în prima parte a anului.

România a intrat în recesiune tehnică. Ce arată datele INS și ce înseamnă acest lucru pentru economie

România a intrat oficial în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere economică, potrivit datelor estimate publicate la 13 februarie de Institutul Național de Statistică.

Cifrele arată că Produsul Intern Brut a scăzut în trimestrul IV din 2025 cu 1,9% față de trimestrul anterior. Declinul vine după o altă contracție economică, de 0,2%, înregistrată în trimestrul III comparativ cu trimestrul II. Raportat la aceeași perioadă a anului precedent, economia a consemnat doar o creștere marginală, de 0,1%.

Pe ansamblul anului 2025, economia României a avansat cu 0,6% comparativ cu 2024, ritm considerat modest în raport cu anii anteriori.

Cauzele încetinirii economice

Evoluția actuală este pusă în legătură cu politica fiscală din ultimii ani și cu nivelul ridicat al cheltuielilor publice. Deficitele bugetare acumulate în perioada 2023–2024 sunt considerate dificil de susținut, iar corecțiile necesare ridică întrebări legate de modul în care vor fi distribuite costurile ajustării economice.

Creșterea constantă a cheltuielilor statului în ultimii patru-cinci ani este indicată drept principal factor de presiune. În același interval au fost adoptate repetat majorări de taxe, însoțite de promisiuni privind reducerea cheltuielilor publice, măsuri care însă nu s-au materializat la nivelul așteptat.

Ce înseamnă recesiunea tehnică

Recesiunea tehnică este un indicator economic utilizat frecvent pentru a descrie o perioadă de contracție economică. Ea apare atunci când Produsul Intern Brut real scade timp de două trimestre consecutive.

Definiția are un caracter strict cantitativ și se bazează pe o regulă simplă: dacă economia înregistrează scădere în două trimestre succesive, se consideră că a intrat în recesiune tehnică. Conceptul este folosit ca instrument rapid de evaluare a tendințelor economice.

Potrivit Fondul Monetar Internațional, nu există o definiție universală oficială a recesiunii, însă criteriul celor două trimestre consecutive de scădere a devenit standardul utilizat pe scară largă la nivel internațional. Acesta oferă un reper clar pentru analiza evoluției economice și este aplicat în state precum Regatul Unit, Canada sau mai multe țări din Uniunea Europeană.