Ce ne pregătește economia în 2026. Pericole: taxe, credite și siguranța locului de muncă. Analiza Raportului BNR

Ce ne pregătește economia în 2026. Pericole: taxe, credite și siguranța locului de muncă. Analiza Raportului BNRBNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea

Dacă  v-ați la ce se gândesc bancherii când nu aprobă credite sau când stabilesc dobânzile, răspunsul se află într-un document esențial, dar adesea ignorat de publicul larg. Sondajul BNR privind riscurile sistemice. L-am citit, fiind curios să înțeleg cum văd bancherii evoluția economiei românești în 2026.

Cel mai recent raport al Băncii Naționale a României (BNR), publicat în decembrie 2025, funcționează ca o „harta a fricilor” pentru marile bănci din România. Aceste instituții, care gestionează 90% din banii din sistem, au identificat ce ar putea merge prost în economie în următorul an.

Este interesant pentru că în perioade ca cea prin care trecem, băncile devin precaute, iar efectele se transmit instantaneu în portofel: credite mai scumpe, condiții mai stricte și, uneori, o piață a muncii mai instabilă.

Iată o analiză a celor mai importante 5 puncte din raport, traduse din limbajul bancar în realitatea de zi cu zi a cetățeanului român.

Statul are nevoie de bani, dar factura ajunge la noi

Cea mai mare temere a bancherilor români rămâne neschimbată și este clasificată drept un risc „ridicat”: deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne.

Adică, Statul român cheltuiește mult mai mult decât produce, fenomen cunoscut sub numele de „deficit gemelar” (bugetar și de cont curent). Deși Guvernul a făcut pași spre consolidarea fiscală, băncile consideră că efortul trebuie să continue pentru a stabiliza finanțele.

Băncile se așteaptă ca nevoia de bani a statului să ducă la măsuri care îți vor afecta venitul disponibil.

Factori de presiune financiară pe populație

Raportul menționează explicit o serie de factori de presiune financiară pentru populație:

Majorarea taxelor. Se vorbește despre creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende.

Facturi mai mari. Cheltuielile cu energia vor crește ca urmare a eliminării plafonării prețurilor.

Taxe locale. Există riscul apariției unor taxe suplimentare locale sau sectoriale.

Practic, viața de zi cu zi riscă să devină mai scumpă, iar puterea ta de cumpărare ar putea scădea.

Banii tăi și atacurile cibernetice

Pe locul doi în topul îngrijorărilor, cu o probabilitate de apariție în creștere față de anul trecut, se află riscul asociat securității cibernetice. Pe măsură ce folosim tot mai mult aplicațiile bancare și plățile online, hackerii devin tot mai inventivi. Inovația financiară vine la pachet cu vulnerabilități noi.

este evident că nu este doar problema băncii să își păzească seifurile digitale; este și responsabilitatea ta.

Raportul subliniază că educația financiară a populației joacă un rol esențial în prevenirea fraudelor. Fii extrem de vigilent la mesajele suspecte, nu îți divulga datele cardului și securizează-ți accesul în aplicațiile de homebanking. O clipă de neatenție te poate costa economiile.

Card

Card. Sursa foto: Freepik

Ratele la credite și siguranța locului de muncă

Un alt risc major identificat este cel de nerambursare a creditelor de către populație și firme. Probabilitatea ca românii să nu își mai poată plăti ratele este în ușoară creștere.

Cine este cel mai vulnerabil? Raportul BNR este foarte clar. Dacă te încadrezi în una dintre următoarele categorii, trebuie să fii prudent cu datoriile la bănci. Sunt nominalizații angajații cu venituri reduse. Creșterea costului de trai (inflație, energie) erodează rapid venitul disponibil al acestor gospodării. Angajații din IMM-uri. Firmele mici și mijlocii sunt văzute ca având o vulnerabilitate sporită.

Sectoarele economice cu probleme

Siguranța jobului tău depinde de domeniul în care activezi. Băncile au semnalat riscuri crescute în agricultură. Acest domeniu este afectat de volatilitatea prețurilor, seceta severă din 2024 și concurența producătorilor din Ucraina.

Construcțiile sunt pe locul doi. Mai ales firmele care au contracte cu statul, din cauza întârzierilor la plată sau la recepția lucrărilor. Pe “podium” mai apar HoReCa și Energia, ectoare unde se anticipează o deteriorare a profilului de risc.

De asemenea, există riscul creșterii dobânzilor sau a deprecierii cursului de schimb (leu vs. euro), ceea ce ar lovi direct în capacitatea de plată a celor cu credite.

Visul de a avea o casă devine tot mai costisitor

Piața imobiliară rezidențială este monitorizată atent, fiind considerată un risc moderat, dar cu impact potențial peste medie. Ce se întâmplă în piață? Asistăm la un paradox. Prețurile locuințelor au continuat să crească (4,7% anual în termeni nominali), deși, ajustate cu inflația, au scăzut ușor. Problema reală este raportul cerere-ofertă. Cererea este mare: Oamenii vor să cumpere, intențiile de achiziție fiind în creștere. Dar oferta este limitată. Numărul locuințelor finalizate scade, iar proprietățile listate la vânzare sunt tot mai puține.

Dacă plănuiești să cumperi un apartament, pregătește-te pentru prețuri ridicate și o ofertă restrânsă. Totuși, pe termen scurt, există semnale de revigorare a construcțiilor, având în vedere creșterea numărului de autorizații.

casă

Casă. Sursa foto: Freepik

Schimbările climatice schimbă regulile jocului

Deși plasat pe ultimul loc în topul riscurilor imediate pentru bănci, riscul climatic începe să aibă efecte economice concrete. Fermierii simt deja efectele secetei severe, ceea ce le afectează capacitatea de a rambursa creditele.

Băncile se pregătesc să implementeze criterii de finanțare bazate pe amprenta de carbon. Acest lucru înseamnă că, în viitorul apropiat, accesul la bani – fie pentru o afacere, fie poate chiar pentru un credit ipotecar – va depinde și de cât de „prietenos cu mediul” este proiectul tău. Criteriile vor deveni progresiv mai stricte.

Cuvântul de ordine pentru 2026: Prudență

Raportul BNR din decembrie 2025 nu este un scenariu de coșmar, dar este un avertisment serios. Băncile văd un an în care presiunea pe bugetul familiei va veni din mai multe direcții: taxe posibil mai mari, costuri cu energia în creștere și dobânzi care rămân ridicate.

Fii calculat: Revizuiește-ți bugetul lunar și pregătește-te pentru o posibilă scădere a venitului disponibil.

Economisește: Un fond de urgență este vital, mai ales dacă lucrezi într-un sector vulnerabil (construcții, agricultură, IMM).

Protejează-te: Investește timp în educația ta digitală pentru a-ți feri conturile de fraude.

Dacă băncile își construiesc strategii de apărare pentru anul viitor, ar fi înțelept ca și tu să faci același lucru pentru gospodăria ta.

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa pont@evz.ro