International
România și alte patru state cer aprobarea lansării Rutelor 2 și 3 pentru transportul de GNL către Ucraina
GNL-sursa foto-linkedln
Din cuprinsul articolului
Operatorii de transport gaze naturale din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au semnat o scrisoare comună prin care solicită autorităților de reglementare aprobarea lansării a două noi rute de capacitate – Ruta 2 și Ruta 3 – menite să permită transportul de gaze naturale lichefiate (GNL) din terminalele grecești către piața ucraineană.
Semnatarii documentului sunt DESFA (Grecia), Bulgartransgaz EAD (Bulgaria), Transgaz (România), Vestmoldtransgaz (Republica Moldova) și Gas TSO of Ukraine (Ucraina), alături de ICGB AD, operatorul interconectorului Grecia–Bulgaria. Potrivit comunicatului transmis de TransgazBursei de Valori București, aprobarea rapidă a celor două rute ar întări Coridorul Vertical de Gaze, oferind o alternativă viabilă pentru livrările de energie către Europa Centrală și de Est.
GNL din Grecia, o soluție pentru Ucraina și regiune
Conform datelor furnizate de operatorii implicați, lansarea Rutelor 2 și 3 ar permite transportul GNL prin infrastructura existentă, folosind terminalele din Grecia – Revithoussa și unitatea plutitoare FSRU Alexandroupolis – și conectându-le prin interconectorul Grecia–Bulgaria (ICGB) și Coridorul Transbalcanic, până la sistemul de transport din Ucraina.
Aprobarea acestor rute, se arată în comunicatul Transgaz, „va spori semnificativ potențialul ca GNL să ajungă în Ucraina prin terminalele grecești, consolidând securitatea energetică și oferind traderilor libertatea de a alege cele mai eficiente rute de aprovizionare”.
Scrisoarea a fost semnată în marja Reuniunii Ministeriale a Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Domeniul Energiei (P-TEC), desfășurată la Atena, între 6 și 7 noiembrie, în prezența secretarului american al Energiei, Chris Wright, a secretarului american al Internelor, Doug Burgum, precum și a miniștrilor energiei din Grecia, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Din partea României a participat viceprim-ministrul Cătălin Predoiu.
Operatorii propun termene clare și reduceri tarifare substanțiale
În document, semnatarii solicită aprobarea oficială a lansării celor două rute până în aprilie 2026, pentru a fi puse la dispoziția pieței într-un orizont de timp realist. De asemenea, propun ca Rutele 1, 2 și 3 să fie oferite simultan în cadrul licitațiilor, astfel încât traderii să poată compara și selecta opțiunea optimă.
Pentru a stimula folosirea infrastructurii, operatorii anunță reduceri tarifare coordonate, între 25% și 50%, aplicate la punctele de interconectare dintre rețelele naționale. Astfel, costurile de transport vor scădea considerabil, facilitând diversificarea fluxurilor și reducerea riscurilor de întrerupere.
„Reducerea tarifelor și extinderea opțiunilor de rută vor permite un flux constant și sigur de gaze către Ucraina, valorificând la maximum infrastructura existentă în regiune”, arată Transgaz.
GNL / Sursa foto: energy.gov
Legătura cu strategia europeană de reducere a dependenței energetice
Operatorii de transport subliniază că demersul lor este în concordanță cu direcția stabilită de Comisia Europeană, care consideră Coridorul Transbalcanic – parte integrantă a Coridorului Vertical de Gaze – o componentă crucială pentru diversificarea rutelor de aprovizionare și reducerea dependenței de gazele rusești.
„Aprobarea Rutelor 2 și 3 corespunde în mod direct obiectivelor europene, deoarece utilizează gaz natural lichefiat și resurse provenite din regiunea Mării Caspice, contribuind la securitatea energetică și la integrarea pieței”, se arată în comunicatul comun.
Ruta 2 pornește din punctul de interconectare Amfitriti, din rețeaua DESFA, traversează ICGB și continuă prin Coridorul Transbalcanic, iar Ruta 3 pleacă din interconectarea ICGB–TAP, urmând același traseu până la sistemul ucrainean.
Declarații de la operatorii implicați
„Inițiativa de astăzi marchează un nou pas concret către o cooperare regională mai strânsă și o securitate energetică sporită în sud-estul și centrul Europei. Prin Rutele 2 și 3, valorificăm întregul potențial al infrastructurii GNL din Grecia și consolidăm poziția țării noastre ca poartă principală de intrare pentru gaze diversificate în Europa”, a declarat Maria Rita Galli, directorul general al DESFA.
Ea a adăugat că, prin Coridorul Vertical, Grecia facilitează fluxuri flexibile de la sud la nord, oferind acces sigur la surse variate de energie pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Ucraina.
De asemenea, Teodora Georgieva și George Satlas, directorii executivi ai ICGB, au afirmat că interconectorul Grecia–Bulgaria devine „o verigă esențială în configurarea noilor rute, oferind oportunități flexibile care pot transforma piața energetică regională”.
„Prin Rutele 2 și 3, ICGB se alătură partenerilor de transport în consolidarea conectivității de la sud la nord, deschizând drumul către o independență energetică reală a Europei”, au subliniat aceștia.
La rândul său, Vladimir Malinov, directorul general al Bulgartransgaz, a punctat că Rutele 1, 2 și 3 reprezintă „o măsură tangibilă și deja operațională pentru creșterea securității energetice și menținerea unor prețuri competitive pentru regiunea Europei de Sud-Est”.
„În contextul eliminării totale a gazului rusesc, aceste rute oferă infrastructura necesară pentru aprovizionarea continuă și sigură a statelor din zonă”, a mai adăugat Malinov.
România, printre inițiatorii Coridorului Vertical
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a reamintit că România a avut un rol esențial în dezvoltarea acestui proiect încă din 2016. „România, prin Transgaz, a inițiat, promovat și susținut conceptul Coridorului Vertical, primul Memorandum de Înțelegere fiind semnat la București, în iulie 2017”, a declarat acesta.
Potrivit lui Sterian, Coridorul Vertical și Coridorul Transbalcanic „sunt piloni esențiali ai securității energetice europene, contribuind direct la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, reducerea dependenței de gazele rusești și consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova, Ucrainei și întregii Europe Centrale și de Est”.
El a precizat că implementarea completă a Coridorului Vertical va duce la creșterea capacității punctului Negru Vodă–Kardam de la 5,03 miliarde mc/an la 9,41 miliarde mc/an, permițând preluarea gazelor produse de companii americane precum Exxon, Cheniere sau Chevron, din terminalele GNL din Grecia – inclusiv Revithoussa și Alexandroupolis – și din proiectele aflate în dezvoltare, cum ar fi terminalul Dioriga.
„România, prin Transgaz, este pregătită să preia volume suplimentare de gaze pe conductele Transbalcanice T1, T2 și T3, lucrările de reverse flow și modernizarea stațiilor de măsurare fiind deja finalizate”, a completat Sterian.
Ucraina, beneficiarul direct al proiectului
În declarațiile sale, Vladyslav Medvediev, directorul general al Gas TSO of Ukraine, a subliniat că noile rute de aprovizionare vor aduce avantaje comerciale importante pentru traderii europeni, oferind opțiuni flexibile de transport din surse alternative.
„Prin lansarea acestor rute, Ucraina devine un partener de încredere al pieței europene, asigurând stabilitate, transparență și competitivitate în livrările de gaze”, a afirmat oficialul ucrainean.
El a adăugat că noile interconectări vor întări poziția țării sale ca hub regional pentru distribuția gazelor provenite din terminalele GNL ale Greciei și din regiunea Mării Caspice.
Un pas decisiv spre o piață energetică integrată
Semnarea scrisorii comune la Atena confirmă angajamentul celor cinci state de a accelera integrarea energetică a Europei de Sud-Est, reducând vulnerabilitatea în fața crizelor geopolitice și a volatilității pieței.
„Colaborarea strânsă dintre operatorii implicați demonstrează unitatea și viziunea comună pentru o piață europeană a gazelor mai sigură, interconectată și competitivă – una care sprijină economiile, servește cetățenii și contribuie la stabilitatea regională pe termen lung”, a conchis Maria Rita Galli, directorul general DESFA.
Prin Rutele 2 și 3, Europa face încă un pas concret către independență energetică, iar România își consolidează rolul de nod strategic în infrastructura de gaze a regiunii, participând activ la configurarea unui sistem de transport modern, flexibil și sigur.
