România revine la președinția Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Ce domenii sunt prioritare

România urmează să preia, de la 1 iulie 2026, conducerea prin rotație a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), mandat care se va încheia la 30 iunie 2027. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, care a precizat că transferul oficial al responsabilităților va avea loc în cadrul summit-ului SEECP organizat la Sofia, în iunie 2026. România va prelua președinția de la Bulgaria.

Mandatul se va desfășura pe durata unui an și va pune accent pe consolidarea direcției europene a regiunii. Potrivit comunicatului MAE, Bucureștiul își va concentra eforturile asupra accelerării proceselor de integrare europeană pentru statele participante, dar și asupra aprofundării cooperării regionale.

România, din nou la șefia Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Principalele obiective

Domeniile considerate prioritare includ dezvoltarea infrastructurii energetice, îmbunătățirea conexiunilor de transport și avansarea digitalizării, elemente esențiale pentru creșterea competitivității și coeziunii în Europa de Sud-Est.

Pe agenda României se va regăsi și consolidarea dialogului politic și economic dintre statele membre, în paralel cu măsuri menite să crească reziliența regiunii în fața provocărilor geopolitice și a amenințărilor hibride. Contextul regional actual, marcat de instabilitate și presiuni externe, face ca această dimensiune să capete o importanță suplimentară.

Schimbări importante în Google Maps. Ce funcții noi au apărut pentru utilizatori

Directorul Centrului Național Antiterorism al SUA și-a dat demisia. Joe Kent: Nu pot să susțin războiul care se desfășoară în Iran

Ce mesaj a transmis Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a subliniat direcția pe care România intenționează să o urmeze în perioada mandatului.

„România își propune să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP, promovând stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Vom continua să susținem perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est și să valorificăm rolul SEECP ca vocea autentică a regiunii, voce pe care ne propunem să o reprezentăm activ și la nivel UE”, a spus Oana Țoiu.

Oana Țoiu, președintele Ministerului de Afaceri Externe. Sursa foto: Facebook/Oana Țoiu

Ce țări mai fac parte din SEECP

România nu este la prima experiență în fruntea SEECP. Țara noastră a mai deținut președinția în trei rânduri: 1999–2000, 2004–2005 și 2013–2014.

Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est a fost lansat în 1996 ca un cadru politic de dialog, fără structură instituționalizată, având drept document fundamental „Carta de la București”, cunoscută oficial ca „Carta relațiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est”, semnată în anul 2000.

Din SEECP fac parte Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia și Turcia.