Social
România, printre campioanele Europei la risipa alimentară. Câtă mâncare aruncă anual un român
Risipă alimentară. Sursă foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România se numără printre campioanele Europei la risipa alimentară. Cantitatea estimată ajunge la 130 de kilograme de alimente pe locuitor într-un an, peste nivelurile înregistrate în țările vecine. La nivel mondial, peste un miliard de tone de mâncare ajung anual la gunoi, în timp ce sute de milioane de persoane se confruntă cu foametea.
România înregistrează un nivel ridicat al risipei alimentare comparativ cu alte țări europene, potrivit statisticilor ONU privind cantitățile de mâncare aruncate în fiecare an. Datele prezentate de Al Jazeera arată că, la nivel mondial, aproximativ o cincime din alimentele disponibile consumatorilor ajung la gunoi. În același timp, 645 de milioane de oameni s-au confruntat cu foametea în 2025.
Problema nu se limitează la gospodării. Cantități importante de alimente se pierd înainte de a ajunge în magazine, în timpul transportului, depozitării și procesării.
România depășește țările vecine la risipa alimentară
Potrivit cifrelor prezentate, în România se risipesc aproximativ 130 de kilograme de alimente pe locuitor într-un an. Dintre statele europene menționate în comparație, Portugalia înregistrează 168 de kilograme pe persoană, Elveția 167 de kilograme, iar Turcia 163 de kilograme. România se situează peste toate țările vecine incluse în datele analizate.
Situația comparativă a risipei alimentare este următoarea:
- România – 130 kg pe locuitor anual
- Serbia – 123 kg
- Republica Moldova – 101 kg
- Ucraina – 95 kg
- Ungaria – 68 kg
- Bulgaria – 62 kg
La polul opus, Spania figurează printre țările cu cele mai mici cantități de alimente irosite, cu aproximativ 39 de kilograme pe locuitor anual.
Țările în care se aruncă cea mai multă mâncare
La nivel mondial, cantitatea medie de alimente risipite este estimată la 132 de kilograme pe persoană în fiecare an. Maldive se află pe primul loc în clasamentul prezentat de Al Jazeera, cu aproximativ 260 de kilograme de alimente aruncate anual de fiecare locuitor. Cantitatea este aproape dublă față de media mondială.
Urmează Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia, unde risipa depășește 210 kilograme de persoană. Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), în statele cu temperaturi mai ridicate, gospodăriile tind să arunce cantități mai mari de alimente.
Printre explicațiile menționate se numără consumul crescut de produse proaspete și posibilitățile mai reduse de refrigerare.
Risipă alimentară. Sursă foto: Freepik
Gospodăriile sunt responsabile pentru cea mai mare parte a risipei alimentare
Datele ONU arată că cea mai mare parte a alimentelor aruncate provine din gospodării. Acestea sunt responsabile pentru aproximativ 60% din risipa alimentară, în timp ce restaurantele și celelalte unități care servesc mâncare generează 28%.
Magazinele au o pondere de 12% din cantitatea totală de alimente risipite la nivelul consumatorilor. Separat, aproximativ 13% din producția alimentară mondială se pierde după recoltare, înainte ca produsele să ajungă pe rafturile magazinelor.
Pierderile apar în timpul depozitării, transportului sau procesării, iar fructele și legumele sunt printre produsele cele mai afectate.
Valoarea alimentelor care se pierd în această etapă depășește anual 400 de miliarde de dolari.
Risipa alimentară provoacă pierderi de peste un trilion de dolari anual
Potrivit ONU, pierderile și risipa alimentară costă economia mondială peste un trilion de dolari în fiecare an. Impactul financiar este însoțit de consumul inutil de resurse necesare producerii alimentelor, inclusiv terenuri agricole și energie.
Aproximativ 1,4 miliarde de hectare, reprezentând 28% din suprafața agricolă mondială, sunt folosite pentru cultivarea unor produse alimentare care nu ajung să fie consumate. Suprafața respectivă o depășește pe cea a Canadei.
Risipa alimentară are și consecințe asupra mediului. Pierderile și alimentele aruncate sunt responsabile pentru aproximativ 8-10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Printre acestea se numără și metanul rezultat din descompunerea resturilor alimentare depozitate la gropile de gunoi.
Datele prezentate de ONU evidențiază diferența dintre cantitățile importante de alimente care sunt pierdute sau aruncate și situația celor 645 de milioane de persoane care s-au confruntat cu foametea în 2025.
Recomandările noastre
