România, peste media UE la abandonul școlar. De ce renunță copiii la școală

Școală. Sursa foto: Freepik

România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar în Uniunea Europeană, cu aproximativ 16,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au fost nevoiți să renunțe la școală, aproximativ de trei ori peste media UE27. Datele în Europa diferă în funcție de regiune, cu unele regiuni unde s-au făcut intervenții sociale, iar rata a scăzut.  Datele Eurostat arată că în 2024 la nivelul Uniunii Europene aproximativ 14% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani au abandonat cel puțin o dată în viață educația, un nivel mai redus decât cel din România.

Rata de abandon școlar în rândul tinerilor europeni variază în funcție de țară

Datele colectate în 2024 arată că 14,2% dintre persoanele cu vârste între 15 și 34 de ani din Uniunea Europeană au abandonat cel puțin o dată educația formală sau programele de formare. Cele mai ridicate rate de abandon au fost înregistrate în Olanda (32,2%), Danemarca (27,1%), Luxemburg (24,8%) și Estonia (24,4%), în timp ce România (1,5%), Grecia (2,2%) și Bulgaria (3,5%) au raportat cele mai scăzute valori.

La toate nivelurile de educație, motivul cel mai frecvent pentru abandon a fost faptul că programul nu corespundea așteptărilor sau era prea dificil (42,6%). Alte cauze au fost motive familiale sau personale (18,5%) și preferința pentru muncă (13,8%), în timp ce doar 5,3% dintre tineri au indicat probleme financiare ca principal motiv pentru întreruperea studiilor sau a formării.

Rata abandonului în România a crescut din 2021

Conform Eurostat, rata abandonului școlar în România a crescut cu 3% în 2021 față de anul precedent. De la adoptarea legii educației în 2011, aproximativ 450.000 de copii au părăsit școala înainte de finalizarea gimnaziului, iar autoritățile nu au reușit să reducă pragul de 10% promis până în 2020. Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu au finalizat clasa a opta, ceea ce înseamnă că, într-o clasă de 25 de elevi, patru au abandonat școala foarte devreme.

Datele privind tinerii NEET (15-19 ani care nu studiază și nu muncesc) arată că România se află printre țările cu cele mai mari valori din Uniunea Europeană, cu 12,1%, depășind media UE de 6,8% și fiind devansată doar de Italia (13,2%). Abandonul școlar are efecte semnificative asupra viitorului tinerilor și al țării, influențând negativ șansele de angajare, nivelul salariilor și participarea civică, și contribuind la riscul de sărăcie și probleme de sănătate mintală.

Cu ce probleme se confruntă copiii din România la școală

Potrivit unui raport al World Vision România, 41% dintre elevii de gimnaziu nu au început liceul, iar 19% dintre copiii din zonele rurale nu primesc ajutor la teme, deoarece trăiesc în familii în care majoritatea adulților au cel mult opt clase terminate. Aproximativ jumătate dintre elevii de liceu fac zilnic naveta mai mult de o oră dus-întors pentru a ajunge la școală.

În plus, 49% dintre părinți s-au declarat nemulțumiți de progresul școlar al copiilor lor în ultimul an de studiu. Ca răspuns, World Vision România a lansat în 2025 proiectul „Educație pentru Bunăstare”, în programul „Vreau să fiu în clasa a IX-a”, cu scopul de a reduce inegalitățile de șanse pentru elevii din mediul rural și de a-i sprijini să își continue studiile și să își atingă potențialul maxim.

Elevii din România renunță la școală în principal din cauza sărăciei, fiind nevoiți să muncească pentru a-și ajuta familiile, lipsa banilor pentru rechizite și haine, probleme familiale, distanța față de școală, mai ales la sate, și de multe ori lipsa de interes sau de sprijin, fenomenul fiind accentuat în mediul rural.

Analfabetismul funcțional, o problemă gravă în România

Ultimul recensământ arată că peste 143.000 de persoane din România sunt analfabete, adică nu știu să citească sau să scrie. Studiile recente au indicat faptul că 42% dintre copii și 40% dintre adulți se încadrează în categoria analfabetismului funcțional, ceea ce înseamnă că, deși pot citi și scrie, nu au capacitatea de a înțelege corect textele.

Nivelul ridicat al analfabetismului funcțional a determinat includerea fenomenului în strategia națională de apărare a țării. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost implementate strategii concrete pentru combaterea acestei probleme, iar lipsa unor măsuri eficiente rămâne un obstacol semnificativ în educația și dezvoltarea românilor.

Ministrul Educației consideră abandonul școlar și analfabetismul funcțional probleme de securitate națională

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că problema abandonului școlar și a analfabetismului funcțional reprezintă elemente centrale pentru siguranța și stabilitatea țării. Ministrul a explicat că, dacă aceste probleme nu vor fi rezolvate, ele pot afecta sistemul democratic și funcționarea instituțiilor naționale.

”Problema abandonului școlar și analfabetismului funcțional, pentru că le văd într-un fel la pachet, reprezintă elemente centrale, pentru că eu cred că dacă nu le rezolvăm aceste lucruri, o să ne prăbușească țara, în sensul că o să ne prăbușească sistemul democratic pe care noi îl avem” a declarat ministrul

Potrivit ministrului, aceste fenomene sunt cunoscute de foarte mult timp, însă până în prezent nu au fost implementate soluții eficiente pentru a le combate. Daniel David a declarat la Comisia de educație din Senat că sunt necesare ore suplimentare de învățare pentru a sprijini elevii să înțeleagă mai bine testele și materiile școlare.

Ministrul a precizat că Programul „Masă Caldă” trebuie să continue, deoarece mulți copii participă la școală pentru această masă, iar măsurile vizează prevenirea abandonului școlar și sprijinirea performanței academice pentru elevii români.

 Abandonul școlar în Europa diferă în funcție de nivelul de educație

În Europa, motivele legate de programul educațional când e vorba de abandonlul școlar au fost invocate tot mai des pe măsură ce nivelul de studii a crescut, ajungând la 28,7% la nivel scăzut, 35,9% la nivel mediu și 50,2% la nivel înalt. Problemele de sănătate sau dizabilitățile au fost mai frecvente în rândul celor cu un  nivel scăzut de educație (11,1%) și mai rare la nivel mediu (9,8%) sau înalt (5,6%).

Alte cauze, precum motivele personale sau familiale, au fost mai semnificative la cei cu un nivel scăzut de educație, scăzând odată cu creșterea nivelului de studii, ajungând la 21,8% la nivel mediu și 15,0% la nivel înalt. De asemenea, preferința pentru muncă a fost mai ridicată la cei cu un nivel scăzut (17,7%), în timp ce abandonul din motive financiare a fost mai des întâlnit printre elevi.