România, pe primul loc în UE la scumpirea chiriilor. Diferențele uriașe arătate de Eurostat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Prețurile chiriilor au crescut într-un ritm accelerat în România decât în majoritatea statelor europene. În timp ce în Finlanda nivelul acestora a rămas neschimbat, iar în marile economii ale UE majorările au fost relativ reduse, România și Croația au înregistrat cele mai mari scumpiri. Potrivit unei analize publicate de Euronews, datele Eurostat arată că avansul chiriilor din cele două țări a depășit considerabil rata generală a inflației.

În România, inflația a fost de 9,5% în perioada analizată, în timp ce Croația a înregistrat o rată de 4,8%. Chiar și după ajustarea cu inflația, creșterile reale ale chiriilor au depășit 30% în ambele state.

România și Croația, cele mai mari scumpiri ale chiriilor din Uniunea Europeană

Datele pentru intervalul cuprins între trimestrele secunde ale anilor 2025 și 2026 plasează România pe primul loc în clasamentul european, cu o creștere a chiriilor de 43,5%.

Croația se află imediat în urma României, cu un avans de 40,1%, în timp ce Slovenia ocupă poziția a treia, cu o majorare de 10%.

Greșelile care te fac să iei salariu mai mic decât ai putea

Cum se va schimba amenda pentru parcare, potrivit proiectului MAI

În cazul Sloveniei, după eliminarea efectului inflației, creșterea reală a chiriilor este de puțin peste 6%. La polul opus se află Finlanda, unde datele Eurostat nu indică nicio creștere a chiriilor în perioada analizată.

Diferențele dintre state sunt importante și în raport cu media Uniunii Europene, care a fost de 3%. România și Croația au depășit acest nivel de mai multe ori.

De ce au crescut atât de mult chiriile în România

Instituțiile care transmit informații către Eurostat au oferit explicații pentru majorările neobișnuit de mari înregistrate în România și Croația. În cazul României, autoritățile au indicat drept principală cauză majorarea chiriilor administrate, aplicate locuințelor care aparțin domeniului public sau privat al statului ori autorităților locale. Explicația este însă contestată de Adriana M. Soaita, cercetătoare la Universitatea din Glasgow.

„Locuințele publice de închiriat reprezintă o parte prea mică din fondul locativ”, a declarat ea pentru Euronews Business.

Specialista a explicat că locuințele publice reprezintă o proporție redusă din totalul fondului locativ, iar tarifele practicate sunt mult inferioare celor de pe piața privată. Din acest motiv, chiar și o majorare de trei ori a chiriilor pentru aceste proprietăți ar influența într-o măsură limitată media generală.

O altă posibilă explicație indicată de cercetătoare este includerea pe piața chiriilor a unor imobile noi sau renovate integral, pentru care proprietarii solicită sume mai mari. Această ipoteză ar putea explica nivelul ridicat al scumpirilor inclusiv după luarea în calcul a inflației, a metodologiei Eurostat și a segmentului informal al pieței.

Ce a provocat creșterea chiriilor în Croația

În Croația, instituția responsabilă cu furnizarea datelor către Eurostat a pus majorarea puternică a chiriilor pe seama unei decizii luate de autoritățile locale din Zagreb.

Aceasta a vizat creșterea tarifelor pentru o anumită categorie de locuințe sociale. Profesorul Gojko Bezovan, de la Universitatea din Zagreb, a explicat că piața imobiliară croată a fost influențată și de transformarea proprietăților rezidențiale în instrumente de investiții.

Achiziția apartamentelor și a locuințelor destinate turiștilor a devenit o modalitate importantă de economisire. În consecință, numeroase proprietăți nou construite nu sunt cumpărate pentru a fi locuite permanent, iar unele rămân neocupate. Autoritățile croate au introdus în 2025 o taxă pentru apartamentele goale. Totodată, în 2025 și 2026, numărul contractelor de închiriere declarate la administrația fiscală a crescut considerabil.

„Prin urmare, un număr mai mare de locuințe de calitate superioară din marile orașe a intrat pe piața de închiriere, la chirii semnificativ peste medie”, a explicat Bezovan.

Turcia depășește România dacă sunt analizate și țările din afara UE

Clasamentul se modifică atunci când analiza include statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb. Turcia înregistrează cea mai mare creștere nominală, de 49,6%, între trimestrul al doilea din 2025 și aceeași perioadă din 2026. Spre deosebire de România și Croația, majorarea din Turcia s-a produs treptat, nu printr-o creștere bruscă a indicelui chiriilor.

În plus, inflația generală din Turcia a depășit 30%, ceea ce înseamnă că scumpirea reală a chiriilor a fost mai redusă decât cea înregistrată în România și Croația. Serbia a raportat, la rândul său, o creștere de 12,5%.

Majorări de peste 5% au fost consemnate și în alte state europene:

• Bulgaria – 9,9%;

• Macedonia de Nord – 9,2%;

• Islanda – 8,6%;

• Grecia – 7,5%;

• Cehia – 6,2%;

• Albania – 6%;

• Slovacia – 5,3%;

• Lituania – 5,3%;

• Portugalia – 5,2%.

Aceste valori arată că scumpirile locuințelor închiriate au afectat numeroase piețe europene, dar cu diferențe considerabile de la un stat la altul.

Euro. Sursa foto: AI

Cum au evoluat chiriile în Germania, Franța, Italia și Spania

Cele mai mari economii ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri mult mai mici decât România. Dintre Germania, Franța, Italia și Spania, numai Italia a depășit media europeană de 3%, cu un avans de 3,5%.

În Spania, chiriile au urcat cu 2,5%, iar în Germania majorarea a fost de 2,1%. Franța a înregistrat o creștere de numai 1,6% în perioada analizată. În Belgia, Estonia, Finlanda și Luxemburg, ajustarea cu rata inflației arată că nu s-au înregistrat majorări reale ale chiriilor. Datele Eurostat pentru august 2026 indică o creștere anuală de 2,9% la nivelul Uniunii Europene, comparativ cu august 2025.

Rezultatele sunt apropiate de evoluția observată în analiza trimestrială, cu o excepție importantă în cazul Croației.

În această țară, creșterea anuală calculată pentru august a fost de numai 4,3%, față de 40,1% în comparația dintre trimestrele secunde ale celor doi ani. Diferența este explicată prin majorarea bruscă a indicelui chiriilor în perioada iulie-august 2025, care influențează rezultatele obținute în funcție de intervalul analizat.

Lipsa locuințelor disponibile pune presiune pe chiriași

Emma Rosser, director de cercetare pentru sectorul rezidențial din Europa, Orientul Mijlociu și Africa în cadrul companiei JLL, a explicat că statisticile Eurostat includ toate contractele de închiriere. Această metodă nu reflectă întotdeauna creșterile suportate de persoanele care încheie contracte noi.

„Concurența puternică pentru numărul redus de locuințe disponibile la închiriere în orașele europene duce la creșteri mari ale prețurilor pentru contractele noi”, a explicat ea.

Dezechilibrul dintre numărul locuințelor oferite spre închiriere și cererea existentă se manifestă în numeroase orașe europene. Fenomenul este mai vizibil în localitățile în care prețurile cresc cel mai rapid. Nóra Teller, cercetătoare la Metropolitan Research Institute din Budapesta, a indicat mai mulți factori care contribuie la scumpirea chiriilor, printre care schimbările demografice, condițiile economice și oferta insuficientă de locuințe.

Perioada dobânzilor foarte mici a încurajat achizițiile imobiliare finanțate prin credite. După 2022, costurile împrumuturilor au crescut, iar o parte dintre persoanele care intenționau să cumpere prima locuință nu și-au mai permis să facă acest pas. Acestea au rămas pe piața închirierilor, contribuind la menținerea cererii.

Un alt factor identificat de specialiști este interesul investitorilor pentru proprietățile rezidențiale. Fondurile de investiții, companiile de private equity și proprietarii care cumpără apartamente pentru închiriere tratează locuințele tot mai mult ca active financiare. Această orientare influențează piața imobiliară, într-un context în care disponibilitatea locuințelor pentru închiriere rămâne limitată în numeroase orașe europene