România intră în etapa decisivă a PNRR o economie fragilă. Fondurile europene, principalul motor de creștere

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România intră în a doua jumătate a anului 2026 cu o economie aflată într-un proces de reechilibrare, însă încetinirea consumului, inflația încă ridicată și incertitudinile legate de implementarea reformelor continuă să influențeze perspectivele economice, potrivit unei analize realizate de Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România, și Ștefan Posea, economist ING Bank România.

Economiștii estimează că economia României se va contracta

Aceștia susțin că investițiile finanțate din fonduri europene continuă să reducă impactul încetinirii economiei, în timp ce 2026 ar putea aduce un record al fondurilor europene care vor intra în România, prin ultimele cereri de plată din PNRR.

Autorii analizei și-au revizuit prognoza privind evoluția economiei și estimează că produsul intern brut va scădea cu 0,5%, urmând ca în 2027 să revină pe creștere, cu un avans de 2,3%.

„România intră în a doua jumătate a anului 2026 cu o creștere economică slabă, dar cu semne tot mai clare de reechilibrare macroeconomică”, spun economiștii.

Aceștia arată că principalul factor care frânează economia este consumul populației, în timp ce investițiile publice finanțate din fonduri europene continuă să susțină activitatea.

PNRR. Sursa foto: Arhiva EVZ

Fondurile europene susțin investițiile și atenuează încetinirea economiei

Potrivit analizei, investițiile reprezintă principalul motor care împiedică o deteriorare mai accentuată a economiei.

„Investițiile finanțate din fonduri europene continuă să atenueze încetinirea economiei”, afirmă ei.

În primul trimestru al anului, investițiile au crescut cu 2,2%, în timp ce consumul gospodăriilor s-a redus cu 1,8%. Autorii analizei consideră că proiectele de infrastructură, lucrările la autostrăzi, căi ferate și investițiile din sectorul energetic contribuie la menținerea activității economice.

România se apropie de etapa finală a PNRR

Analiza arată că în august și septembrie vor fi transmise Comisiei Europene cererile de plată cu numerele cinci și șase, ultimele aferente PNRR.

Economiștii apreciază că șansele ca România să utilizeze aproape integral fondurile disponibile sunt ridicate, deși există în continuare riscuri legate de implementarea unor reforme.

Totodată, autorii subliniază că investițiile vor continua și după încheierea PNRR, o parte dintre proiecte urmând să fie finanțate prin politica de coeziune a Uniunii Europene.

Industria rămâne în dificultate, iar construcțiile susțin economia

Analiza evidențiază că industria continuă să traverseze o perioadă dificilă. În primele cinci luni ale anului, producția industrială s-a redus cu 3,1%, iar industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 4,3%.

În schimb, sectorul construcțiilor a crescut cu 11,3%, evoluție susținută în special de proiectele de infrastructură.

Potrivit economiștilor, investițiile actuale nu contribuie doar la creșterea economică pe termen scurt.

„Aceste proiecte nu doar susțin PIB-ul în prezent, ci creează și condițiile pentru un model de creștere mai bun în viitor”, mai arată aceștia.

Autorii analizei apreciază că dezvoltarea infrastructurii de transport și a celei energetice poate transforma România într-un important centru regional de producție și logistică.

Ce spun economiștii despre execuția bugetară

ING arată că poziția fiscală a României s-a îmbunătățit comparativ cu anii anteriori. Deficitul bugetar din 2025 a fost de 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4% convenită cu Comisia Europeană.

În primul semestru din 2026, deficitul cash s-a redus la 2% din PIB, față de 3,65% în aceeași perioadă a anului trecut.

Economiștii estimează că obiectivul unui deficit de aproximativ 6% din PIB în acest an poate fi atins.

Deficitul extern continuă să se reducă

Potrivit analizei, ajustarea consumului începe să se reflecte și în comerțul exterior.

Economiștii estimează că deficitul de cont curent va coborî sub 7% din PIB în 2026 și se va apropia de 6% în 2027.

În același timp, fondurile europene contribuie la îmbunătățirea balanței externe și susțin investițiile.

Inflația rămâne ridicată, iar reducerea dobânzilor mai are de așteptat

ING estimează că inflația va încheia anul 2026 în jurul valorii de 6%, urmând să coboare la 3,6% până la sfârșitul lui 2027.

În acest context, economiștii nu anticipează modificări ale dobânzii-cheie până la începutul anului viitor.

„Scenariul nostru de bază presupune că Banca Națională a României va începe reducerea dobânzilor în ianuarie 2027”, mai arată aceștia.

Analiza estimează că, pe parcursul anului viitor, banca centrală ar putea reduce dobânda de politică monetară cu un punct procentual.

Incertitudinile politice continuă să reprezinte un risc

Autorii atrag atenția că, în ciuda îmbunătățirii unor indicatori economici, perspectivele depind în continuare de stabilitatea politică și de ritmul implementării reformelor.

„Deși cele mai recente date privind deficitul bugetar indică o îmbunătățire vizibilă, aceasta reprezintă doar un pas în direcția corectă, iar implementarea consecventă a măsurilor rămâne esențială”, explică specialiștii.

Economiștii avertizează că prelungirea perioadei de interimat guvernamental poate afecta continuitatea politicilor publice, respectarea jaloanelor din PNRR și încrederea investitorilor.