datorie Franta / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Franța are nevoie de măsuri fiscale ferme pentru a recâștiga încrederea investitorilor și pentru a opri creșterea datoriei publice, a avertizat Sergio Ermotti, directorul general al UBS, potrivit Reuters.
El a susținut că ajustările bugetare graduale nu mai sunt suficiente pentru o economie confruntată cu deficite ridicate, costuri mai mari de finanțare și incertitudine politică.
Declarația vine într-un moment în care piețele urmăresc îndeaproape evoluția obligațiunilor franceze, iar diferența dintre randamentele titlurilor franceze și germane s-a menținut la niveluri ridicate.
Presiunile asupra finanțelor publice au devenit, de asemenea, una dintre temele centrale înaintea alegerilor prezidențiale din Franța din 2027.
Sergio Ermotti: ajustările treptate nu sunt suficiente
Șeful UBS a comparat situația actuală de pe piața europeană a obligațiunilor cu perioada crizei datoriilor suverane din zona euro, când Spania, Italia, Grecia și Portugalia s-au confruntat cu presiuni severe asupra finanțelor publice.
„Micile schimbări treptate nu vor fi suficiente pentru a rezolva problema datoriei foarte mari”, a spus Ermotti, întrebat dacă Franța are nevoie de măsuri de austeritate.
El a arătat că statele care au trecut prin crize fiscale importante în urmă cu aproximativ un deceniu au implementat ulterior reforme care au contribuit la îmbunătățirea perspectivelor lor economice. În opinia sa, țările europene aflate acum sub presiune bugetară ar putea avea nevoie de măsuri comparabile pentru a restabili credibilitatea fiscală.
Datoria Franței continuă să crească
Datele Comisiei Europene arată amploarea problemei. Pentru 2026, instituția estimează că deficitul guvernamental al Franței va rămâne la aproximativ 5,1% din PIB, în timp ce datoria publică este estimată să ajungă la 118,1% din PIB. Pentru 2027, în scenariul unor politici neschimbate, deficitul este proiectat să urce la 5,7%, iar datoria să depășească 120% din PIB.
Franța se află deja în procedura europeană pentru deficit excesiv. Planul fiscal al țării prevede reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2029, însă Comisia Europeană a avertizat că incertitudinea politică și dificultățile în adoptarea bugetelor complică atingerea acestor obiective.
La sfârșitul primului trimestru din 2026, Franța avea o datorie publică echivalentă cu 117,6% din PIB, potrivit Eurostat. Franța se afla astfel printre statele cu cele mai ridicate niveluri ale datoriei din Uniunea Europeană, după Grecia și Italia.
Investitorii urmăresc obligațiunile franceze
Presiunile fiscale se reflectă direct pe piața obligațiunilor. În ultimele zile, randamentele titlurilor franceze au înregistrat mișcări importante, în timp ce investitorii au urmărit evoluția bugetului și perspectiva politică a țării.
Reuters a relatat că diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și germane pe 10 ani a ajuns la cel mai ridicat nivel din perioada crizei datoriilor din zona euro din 2010-2012. Investitorii au redus expunerea pe obligațiunile franceze și s-au orientat către titlurile germane, considerate un reper de siguranță pe piața europeană.
Bursa. Sursa foto: Freepik
Pe 6 octombrie, randamentele obligațiunilor franceze au scăzut, iar euro s-a redresat, după ce moneda europeană atinsese anterior un minim al ultimelor 17 luni. Evoluția a indicat o relaxare temporară a presiunilor de pe piețele financiare, fără să elimine însă problemele fiscale de fond.
De ce contează costul finanțării
Creșterea randamentelor obligațiunilor înseamnă costuri mai mari pentru stat atunci când acesta se împrumută pentru refinanțarea datoriei existente sau pentru finanțarea deficitului.
Comisia Europeană estimează că plata dobânzilor va reprezenta aproximativ 2,6% din PIB-ul Franței în 2026, urmând să crească la 2,8% în 2027. Majorarea reflectă atât nivelul mai ridicat al dobânzilor pentru noile emisiuni de obligațiuni, cât și impactul inflației asupra titlurilor indexate.
Comisia Europeană a apreciat, într-un document privind situația fiscală a Franței, că este necesară o strategie coerentă atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, pentru a readuce datoria publică pe o traiectorie descendentă. Instituția a subliniat în special necesitatea unor măsuri decisive privind nivelul și eficiența cheltuielilor publice.
Presiunea fiscală se suprapune peste incertitudinea politică
Problemele bugetare sunt analizate și în contextul alegerilor prezidențiale din 2027. Marine Le Pen a anunțat recent un plan care prevede economii nete de 140 de miliarde de euro până în 2032, o revizuire a sistemului de pensii și reducerea deficitului bugetar la pragul european de 3% până în 2030.
În paralel, guvernul francez încearcă să obțină economii bugetare într-un parlament fragmentat, ceea ce face mai dificilă adoptarea unor măsuri fiscale de amploare.
În privința unei eventuale intervenții a Băncii Centrale Europene, analiști citați de Reuters consideră că o intervenție directă pe piața obligațiunilor franceze este puțin probabilă în condițiile actuale. BCE dispune de instrumente pentru a limita mișcările dezordonate ale piețelor, însă utilizarea lor presupune îndeplinirea unor criterii specifice.
Recomandările noastre
