România poate deveni principalul furnizor de gaze al Europei. Bazele unui proiect gigant

România poate deveni principalul furnizor de gaze al Europei. Bazele unui proiect gigant Sursa foto: Arhiva EVZ

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat într-un interviu acordat pentru Agerpres că România are posibilitatea să devină în 2027 principalul furnizor de gaze al Europei, prin exploatările din proiectul Neptun Deep.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a mai vorbit în interviu şi despre proiectele privind hidrocentrala Tarniţa-Lăpşteşti şi Neptun Deep, despre situaţia celor două complexuri energetice, dar şi despre o posibilă listare secundare a unor companii de sub autoritatea ministerului.

Potenţialul acolo este colosal pentru România. Înseamnă minimum 100 de miliarde de normal metri cubi, până la, poate, 200 de miliarde. În momentul acesta, România are anual nevoie cam de 19-20 de miliarde, normal mc. Deci discutăm de asigurarea unei independenţe din perspectiva asta pentru România şi chiar pentru o parte a Europei, cu posibilitatea de a face din România liderul pieţei de producţie de gaz din Uniunea Europeană. Vom fi practic pe primul loc cu aceste cantităţi adiţionale”, a declarat ministrul Energiei.

România poate deveni principalul furnizor de gaze al Europei. Ministrul Energiei, despre Proiectul Neptun Deep

Ministrul a mai adăugat că „în zona de gaze naturale nu stăm deloc rău. Mai mult decât atât, având Neptun Deep din 2027, cred că vom fi foarte bine şi aici. Vom fi independenţi din acest punct de vedere.

Ne puteți urmări și pe Google News

Neptun Deep | OMVPetrom.com

Sursa foto: omvpetrom.com

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Perimetrul de exploatare din Marea Neagră cu o suprafață de 7.500 km pătrați. Sebastian Burduja a mai declarat că este prioritatea zero a mandatului său şi a acestui minister să absoarbă banii de investiţii pe care îi are la dispoziţie.

În PNRR am constatat o serie de întârzieri şi noi ne străduim acum să le recuperăm. Avem două jaloane care nu au fost decontate de Comisia Europeană şi anume jalonul aferent centralelor pe gaz în cogenerare şi jalonul aferent investiţiei în hidrogen. Pentru centralele pe gaz am reuşit să semnăm toate cele trei contracte care practic îndeplinesc ţinta asumată de România pentru respectivul jalon, investiţiile de la Constanţa, Craiova şi Arad şi mai suntem în analiză cu o investiţie la Râmnicu Vâlcea. Dar deja ţinta este îndeplinită şi practic jalonul este îndeplinit. Aşteptăm evaluarea Autorităţii de Audit din România şi evaluarea Comisiei să marcăm practic oficial acest jalon ca fiind îndeplinit, a mai explicat ministrul Energiei, pentru Agerpres.