România după Cioran. Analiză dură, dar sinceră, a poporului român, varianta necenzurată

Marți, 31 martie, începând cu ora 12:00, podcastul „Contrapunct” propune o dezbatere aplicată pe marginea uneia dintre cele mai controversate lucrări despre identitatea națională. Alături de mine, Dan Andronic, vor fi Mirel Curea și Alecu Racoviceanu. Împreună vom analiza “Schimbarea la față a României” ediția originală, necenzurată, a eseului publicat de Emil Cioran (1911-1995) în perioada interbelică.

Publicat inițial în 1936, volumul reprezintă un eseu critic la adresa istoriei, psihologiei și destinului poporului român. Lucrarea reflectă viziunea unui intelectual tânăr, influențat de curentele radicale ale epocii sale, oferind o perspectivă dură asupra societății românești de la acea vreme.

Contextul istoric și decizia de autocenzură lui Cioran

Pentru o receptare corectă a ideilor prezentate, realizatorii emisiunii vor încadra cartea în contextul său istoric și biografic. Emil Cioran a scris acest volum la vârsta de 24 de ani. Ulterior, pe parcursul exilului său parizian, autorul a respins public extremismul politic al tinereții sale.

Dovada acestei distanțări a fost materializată în anul 1990, când filosoful a aprobat reeditarea cărții, dar a eliminat voluntar zeci de pagini din textul original, catalogându-și propriile afirmații din tinerețe drept „pretențioase și stupide”.

Rusia vrea să bombardeze un oraș aflat la 20 de km de Galați

Ce înseamnă când un motociclist își atinge casca în trafic. Puțini șoferi cunosc explicația din spatele acestui gest

În ciuda acestei revizuiri ulterioare, ediția originală rămâne un document relevant pentru istoria mentalităților, ilustrând „complexul de inferioritate” istorică și dorința de afirmare specifice unei generații de intelectuali.

Temele majore supuse dezbaterii

În ediția de marți a emisiunii, alături de Mirel Curea și Alecu Racoviceanu, voi analiza fragmentele eliminate ulterior de autor. Discuția va porni de la verdictele formulate de Cioran în 1936 cu privire la trăsăturile poporului român.

În carte puteți regăsi despre resemnarea istorică: „Suntem un popor prea bun, prea cumsecade și prea așezat. Nu pot iubi decât o Românie în delir.” În privința absenței din marea istorie: „Un popor n-are destin în lume decît din clipa în care a trecut treapta istorică. Pînă atunci, este subistorie.”

Aici ai mai multe citate necenzurate.

Limitele istorice

Originea rurală ca limită: „România n-are nimic original în afară de ţărani, artă populară şi peisaj (de care nu e responsabilă). Dar cu ţăranii nu putem intra decît prin poarta de din dos a istoriei.” Despre condiția țăranului român: „De cîte ori privesc ţăranul român îmi place să văd înscrise în cutele feţei sale golurile dureroase ale trecutului nostru. Nu cunosc în Europa un alt ţăran mai amărît, mai pămîntiu, mai copleşit.”

Despre marginalitatea geografică: „Sîntem un neam care am ieşit din văgăuni, din munţi şi din văi. Am privit cerul din umbră şi am stat drepţi în întuneric. Ne-am răcorit o mie de ani. De aceea, numai febra ne mai poate scăpa…”

Dezbaterea va explora în ce măsură aceste evaluări istorice și trăsături de mentalitate descrise de Cioran mai pot fi identificate în societatea contemporană.

Podcastul „Contrapunct” va fi difuzat marți, de la ora 12:00, live pe canalul de YouTube și pe pagina de Facebook al canalului “Hai România”. Așteptăm comentariile voastre în timpul podcastului.