România, codașă la colectarea TVA. Gabriel Biriș dezvăluie mecanismul prin care dispar miliarde de euro din bugetul statului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se confruntă de ani de zile cu deficiențe majore în ceea ce privește colectarea taxelor, ocupând în mod constant ultimele locuri din Uniunea Europeană la acest capitol. Situația critică a finanțelor publice și impactul deciziilor fiscale asupra mediului de afaceri au fost analizate în cadrul emisiunii Picătura de business.

Podcastul realizat de Radu Preda pentru capital.ro și evz.ro a fost difuzat pe canalul de YouTube Hai România, avându-l ca invitat pe avocatul Gabriel Biriș, reputat specialist în fiscalitate.

România, codașă la colectarea TVA

Discuția a debutat cu o analiză asupra unei măsuri controversate introduse în legislația fiscală autohtonă, respectiv impozitul minim pe cifra de afaceri, despre care invitatul afirmă că aduce prejudicii majore companiilor private.

„Penultimul studiu pe fiscalitate, că între timp a apărut și ultimul, pe care l-am prezentat în aprilie anul trecut, a arătat cât de toxic este impozitul minim pe cifra de afaceri pentru economia românească. Urmarea acelui studiu, subiectul a ajuns pe agenda publică, antreprenorii au început și ei să prindă curaj că aveau și studii și se puteau baza pe niște date concrete ca să nu fie acuzați că vezi Doamne nu ei vor să plătească impozit pe profit.

Șoferii vor scoate mai mulți bani din buzunar dacă nu respectă regulile. Care vor fi noile tarife pentru amenzi

Când vor crește pensiile și salariile românilor. Anul viitor este privit cu pesimism de către președintele Consiliului Fiscal

Era cât pe ce să fie eliminat prin legea aia prin care și-au asumat răspunderea. S-a opus domnul Câciu și colegii lui de la PSD. Că de, doar nu o să scoți impozitul pe multinațională, dar de fapt afecta cel mai mult companiile române, antreprenoriatele românești”, a explicat Biriș.

„Era o chestie de populism”

În opinia specialistului, modul în care a fost gândită această taxare reflectă o abordare populistă a politicii fiscale, cu efecte directe asupra economiei reale și a cetățenilor.

„Cum să arunci un bolovan în spatele economiei în același timp în care impozitezi mămicile cu CASS-ul. Deci, era o chestie de populism. După care, ulterior, s-a revenit, s-a redus la jumătate și s-a promis că va fi eliminat din 2027. Deci a produs efecte”, a mai spus avocatul.

Un alt punct central al emisiunii a vizat problema istorică a României legată de neîncasarea Taxei pe Valoare Adăugată. Moderatorul Radu Preda a adus în discuție o posibilă soluție legislativă aflată în dezbatere.

„Taxarea inversă pe TVA. Noutatea, elementul de actualitate, este că s-a depus în Parlament un proiect de lege pe care a fost susținut”, a afirmat Radu Preda.

Tema a fost dezvoltată pe larg de Gabriel Biriș, care a explicat circuitele financiare din mediul de business și modul în care această taxă ar trebui să funcționeze ca un impozit exclusiv pe consumul final.

Un impozit pe consum

„Taxarea inversă pe TVA există deja. Este regula de bază la toate achizițiile intre-comunitare. Business to business. Despre taxare inversă vorbim doar în business to business. Atunci când și vânzătorul și cumpărătorul sunt înregistrați în scop de TVA. În B2B, TVA-ul circulă precum apa în natură, adică este neutral, e doar cashflow. Taxa pe valoare adăugată trebuie să înțelegem cu toții un impozit pe consum.

El ajunge să fie venit la buget doar când este plătit de un cumpărător care nu are drept de deducere. Adică statul și instituțiile publice, companiile scutite fără drept de deducere, bănci, societăți de asigurări, școli, spitale, ONG-uri și populația, consumul gospodărilor. Între companii, TVA nu circulă de la cumpărător la vânzător, la buget și înapoi la cumpărător, doar cashflow. Sunt miliarde de lei care circulă în fiecare secundă în sistem”, a spus Biriș.

Mecanismul prin care statul român pierde sume uriașe de bani devine vizibil atunci când volumul tranzacțiilor dintre companii este raportat la indicatorii macroeconomici naționali.

„Pentru că cifra de afacere e mult mai mare decât PIB-ul. Și din aceste multe miliarde care circulă între companii și buget și de la buget la companii, o parte dispare. Astea sunt o bună parte din cele 9 miliarde de euro gaură la socoteli. De 20 de ani, Comisia Europeană face un studiu cu privire la GAP-ul de TVA în toate statele membre. GAP înseamnă gaură. Adică ce nu se colectează. Între ce ar trebui să se colecteze și ce ar trebui teoretic colectabil. Care e metodologia?”, a mai explicat avocatul, care a analizat în detaliu evoluția indicatorilor de colectare din ultimele două decenii.

O mare gaură a statului

Analiza realizată la nivel european evidențiază amploarea fenomenului evaziunii fiscale și a ineficienței administrative din țara noastră, indicatorii plătind o radiografie sumbră a realității economice.

„Ei pe datele de la INS calculează TVA-ul aplicând rata standard, din asta scad așa numitul policy GAP. Adică la cât renunță statul să colecteze prin aplicarea unor cote reduse? Și le dă TVA-ul teoretic colectabil. În asta scad încasările și diferența e clar neîncasare, adică gaura, GAP-ul.

Eu am avut curiozitatea să pun pe un grafic, pe 20 de ani, toate statele. Și cu GAP-urile lor. Dintotdeauna, România a avut cel mai mare GAP. Dar este mult mai mare. Dintotdeauna avem cel mai mar GAP. În ultimii ani, nu, este de 5 ori mai mare. Media e undeva în jur de 6%, pe care o stricăm și noi”, a concluzionat Gabriel Biriș.