Evenimentul Zilei > Justitie > Rise Project, bună de plată în procesul de calomnie cu Adrian Streinu Cercel. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București
Rise Project, bună de plată în procesul de calomnie cu Adrian Streinu Cercel. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București

Rise Project, bună de plată în procesul de calomnie cu Adrian Streinu Cercel. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București

Asociația Rise Project, care deține site-ul de investigații jurnalistice cu același nume, a pierdut procesul de calomnie intentat de senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel, de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și de alte cinci persoane din conducerea acestuia. Rise Project a fost chemată în judecată după ce a încercat să inducă opiniei publice ideea că departamentul de statistică de la „Matei Balș” adăuga diagnostice fictive la problemele medicale reale ale pacienților internați.

Curtea de Apel București a pronunțat decizia în procesul intentat Rise Project de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, de fostul manager Adrian Streinu Cercel, actual senator PSD și alte cinci persoane din conducerea instituției. Judecătorii au respins apelul considerând că a fost formulat tardiv.

„Admite excepţia tardivităţii. Respinge apelul ca tardiv formulat. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare”, se arată în dispozitivul publicat pe site-ul instanței de judecată.

Asociația Rise Project a fost chemată în judecată pentru că, în articolele pe care le-a publicat a susținut că  Departamentul de Statistică de la „Matei Balș” adăuga diagnostice fictive la cele reale ale pacienților internați cu diverse afecțiuni. Scopul ar fi fost creșterea artificială a notei de plată pentru tratamentele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Este vorba despre o serie de boli cu impact major asupra populației, incluse in programele naționale de sănătate.

Adrian Streinu Cercel

Rise Project a pierdut procesul pe fond

De altfel, Rise Project a pierdut procesul și pe fond, la Tribunalul București. Judecătorii au admis cererea de chemare în judecată și au obligat pârâta la plata unor despăgubiri morale și a cheltuielilor de judecată.

„Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Adrian Streinu Cercel.  Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat. Obligă pârâta la publicarea hotărârii judecătoreşti pe site-ul www.riseproject.ro al Asociaţiei Rise Project, precum şi în trei ziare cu cea mai largă răspândire naţională, pe cheltuiala pârâtei. Respinge cererile de intervenţie voluntară principală formulate în cauză, ca neîntemeiate.

Admite în parte cererea conexă formulată de către reclamantul Institutul Național de Boli Infecțioase «Prof. Dr. Matei Balș». Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat. Obligă pârâta să retragă de pe site-ul ce-i aparţine şi din arhiva acestuia articolele «Institutul de boli inventate» şi «Spitalul meu de stat». Obligă pârâta să publice pe site-ul ce-i aparţine dreptul la replică al reclamantului cu aceleaşi fonturi şi în aceleaşi condiţii grafice ca şi articolele menţionate mai sus, însoţite de scuzele publice ale pârâtei.

Obligă pârâta să publice pe site-ul ce-i aparţine dispozitivul hotărârii cu aceleaşi fonturi şi în aceleaşi condiţii grafice ca şi articolele menţionate mai sus. Obligă fiecare dintre intervenienţii voluntari principali la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 811,258 lei reprezentând onorariu de avocat. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul București. Pronunţată astăzi, 27.05.2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței”, se arată în hotărârea pronunțată de Tribunal pe 27 mai 2021.

Explicațiile judecătorilor de la Tribunal

Judecătorii de la Tribunalul București a apreciat că pârâta, Rise Project, nu a acționat cu bună-credință și nu a dovedit că afirmațiile prezentate în articol corespondeau realității.

„Pârâta, în calitatea sa de profesionist, avea obligația de a efectua minime diligențe pentru a se asigura că o știre de o asemenea gravitate, transmisă prin intermediul internetului, deci cu mare impact asupra publicului, știre prin care se aduc acuzații reclamanților, în sensul că ar frauda asigurărilor de sănătate și ar practica diagnostice fictive, corespunde adevărului. Or, pârâtul nu a făcut dovada acestui aspect”, a explicat instanța de la tribunal, conform Justnews.ro.

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: