Rezultatele finale le alerilor parlamentare în Republica Moldova. Cum va arăta noul Parlament

Sursa foto: parlament.md

Republica Moldova. Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) va deţine majoritatea parlamentară, având 55 de mandate în viitorul legislativ. Acest fapt va permite deputaţilor din PAS să voteze un guvern şi să adopte legi, fără ca să facă coaliţii parlamentare.

După procesarea proceselor verbale de la toate secţiile de votare, rezultatul final arată că PAS a obţinut peste jumătate din sufragii.

Totuşi, deputaţii PAS nu vor putea să facă modificări în Constituţie, pentru aceasta fiind nevoie de o majoritate constituţională. Modificările la Legea fundamentală pot fi adoptate cu votul a două treimi din deputaţi, adică cu votul a 61 de deputaţi.

Cum va arăta noul Parlament

Conform datelor CEC, din viitorul Parlament vor mai face parte Blocul format din PSRM, PCRM și Viitorul Moldovei. Blocul respectiv va ocupa 26 de fotolii.

Urmează Blocul Alternativa cu 8 deputați, succedată de Partidul Democrația Acasă și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, ambele reprezentate de câte 6 deputați.

Consolidarea unei opoziţii parlamentare este puţin probabilă, luând în consideraţie doctrinele celor patru partide din opoziţie, dar şi relaţiile personale dintre liderii lor.

Cine sunt deputaţii din noul legislativ

Conform listei electorale, printre deputaţii PAS se vor regăsi preşedintele Parlamentului Igor Grosu, premierul Dorin Recean, mai mulţi fruntaşi şi funcţionari din partea PAS, precum şi oameni noi, cum ar fi luptătoarea Anastasia Nichita sau maestrul Nicolae Botgros.

Lista PAS ar putea suporta modificări, deoarece unii din foştii candidaţi ar putea să se regăsească în viitorul Guvern sau în alte funcţii publice importante.

Din partea blocului Patriotic vor deţine mandate de deputat toţi cei trei lideri ai partidelor care au format blocul – Igor Dodon, Vladimir Voronin şi Vasile Tarlev. În viitorul legislativ se regăsesc mai mulţi deputaţi socialişti şi comunişti din fostul Parlament. Dar mai puţine persoane din anturajul lui Vasile Tarlev.

Din blocul Alternativa vor intra în posesia mandatelor de deputat primarul de Chişinău, Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, şi cel care a fost eminenţa cenuşie a Partidului Comunist, Marc Tcaciuc. Şi aici fracţiunea ar putea suporta modificări. Ion Ceban a declarat că nu-l interesează funcţia de deputat şi că va rămâne primar.

Vasile Costiuc, susţinător al liderului AUR de la Bucureşti, George Simion, vine oameni noi în Parlament. Numele cunoscute din lista partidului Democraţia acasă sunt fermierul protestatar Sergiu Stefanco şi Valentina Meşină, primăriţa din satul Ruseştii Noi.

Renato Usatîi vine şi el cu oameni noi în Parlament. Cele mai sonore nume sunt ale fostelor funcţionare de la Ministerul Justiţiei, Nina Cereteu şi Elena Griţco. Ele au fost demise în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc.

Când va începe să funcţioneze viitorul Parlament

Comisia Electorală Centrală, după examinarea contestaţiilor, inclusiv în instanţă, urmează să se adreseze la Curtea Constituţională pentru validarea mandatelor deputaţilor.

După aceasta urmează prima şedinţă a Parlamentului, care este prezidată de decanul de vârstă. De această dată, onoarea îi revine fostului şef al statului, Vladimir Voronin. Urmează alegerea, prin vot secret, a preşedintelui Parlamentului. Apoi vicepreşedinţii se aleg la propunerea preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare.