Infarct. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Revoluție în medicină. Un grup internațional de oameni de știință, coordonat de cercetători din Suedia, a realizat un studiu pe pacienți recent diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2, evidențiind faptul că modificările chimice apărute în ADN pot contribui la estimarea riscului de complicații cardiovasculare.
Revoluție în medicină
Analiza s-a concentrat pe procesul de metilare a ADN-ului – un mecanism biologic care influențează activarea sau dezactivarea genelor – și a condus la dezvoltarea unui instrument capabil să diferențieze între pacienții cu risc scăzut și cei susceptibili la probleme cardiace majore.
Studiu ADN / sursa foto: dreamstime.com
Diabetul de tip 2 este recunoscut ca un factor de risc important pentru bolile inimii. Statistic, pacienții diagnosticați cu această afecțiune au de până la patru ori mai multe șanse să sufere un infarct, un accident vascular cerebral sau alte evenimente cardiovasculare severe, comparativ cu persoanele care nu au diabet.
Cercetarea a inclus 752 de participanți din cohorta ANDIS (All New Diabetics in Skåne), toți cu diagnostic recent și fără antecedente de boală cardiacă. Monitorizați pe o perioadă de aproximativ șapte ani, 102 dintre aceștia au dezvoltat complicații cardiovasculare grave.
Ce au descoperit cercetătorii
Prelevarea periodică de probe de sânge a permis echipei să urmărească în timp schimbările chimice din structura ADN-ului. Rezultatele au indicat existența a peste 400 de regiuni genomice unde au fost identificate modificări de metilare.
Sursa foto: Pixabay
Pornind de la 87 dintre aceste zone specifice, cercetătorii au creat un scor de risc menit să evalueze predispoziția pacienților cu diabet de tip 2 către probleme cardiovasculare majore.
Conform datelor publicate în revistaCell Reports Medicine, scorul prezintă o valoare predictivă negativă de 96%, ceea ce înseamnă că poate identifica foarte precis pacienții cu risc redus. Totuși, precizia în identificarea celor cu risc crescut a fost de aproximativ 32%, aspect explicat de autorii studiului prin durata relativ limitată a perioadei de urmărire.
Cum este estimat riscul de boală cardiacă în prezent
Charlotte Ling, coordonatoarea cercetării de la Universitatea Lund, a subliniat că această metodă ar putea deveni unul dintre cele mai fiabile instrumente de prognostic pentru pacienții cu diabet de tip 2. Potrivit acesteia, utilizarea testului ar putea permite personalizarea tratamentelor, reducerea costurilor din sistemul de sănătate și limitarea efectelor adverse asociate terapiei.
În prezent, riscul de boală cardiacă este estimat prin indicatori clinici precum vârsta, sexul, tensiunea arterială, nivelul colesterolului LDL, fumatul, glicemia pe termen lung și funcția renală. Ling a menționat că integrarea informațiilor obținute din analiza metilării ADN-ului ar îmbunătăți considerabil precizia acestor evaluări.
La realizarea studiului au participat și specialiști de la Centrul de cercetare în nutriție al Universității din Navarra, Spania, ceea ce a permis extinderea bazei de date și verificarea rezultatelor pe un eșantion diversificat.
