În timp ce românii din Banatul sârbesc, ai căror părinţi,  bunici şi străbunici sunt români, întâmpină numeroase dificultăţi în a căpăta cetățenia română, numeroşi atrăini din țări arabe, de exemplu, reușesc să devină cetățeni europeni cu acte în regulă. Dovada se află pe listele afișate de Autorității Naționale pentru Cetățenie, de-a lungul anilor. Toate acestea au stârnit revolta celor care depun, legal, solicitări de a deveni cetățeni români. Un personaj intrat în vizorul celori care încearcă, de ani de zile, să obțină legal cetățenia română este vicepreședintele Marius Sorin Bozgan, fostul ofițer implicat în dosarul „Cocaină din Venezuela”

Numeroase comentarii postate pe Facebook și pe chiar pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) arată revolta românilor din afara granițelor față de modul disproporționat al acordării cetățeniei române. Oamenii acuză că, în schimbul unei sume care variază de la una la câteva mii de euro, orice străin poate obţine cetăţenia română dacă apelează la intermediarul potrivit. Cei care acuză funcționari din conducearea ANC susțin că pentru persoanele din fosta URSS, s-ar fi creat reţele bine organizate, care asigură promovarea şi soluţionarea cererilor, contra unor sume de bani.

Comentariile postate pe pagina de „Facebook” a ANC vorbesc de la sine: solicitanţii de cetăţenie română se plâng de întârzieri nejustificate, nerespectarea termenelor legale, soluţionarea preferenţială a dosarelor - dosare depuse în 2018 sunt „rezolvate” înaintea celor din 2017, erori intenţionate în completarea certificatelor de cetăţenie sau chiar „pierderea” unor dosare.  Cei care administrează pagina nu oferă un răspuns oficial concret la nemulţumirile solcitanților.

Probleme există şi cu afişarea pe site-ul ANC a listelor cu persoanele programate online pentru depunerea dosarelor la birourile teritoriale din Galaţi şi Iaşi, dar şi la sediul din Bucureşti: fie solicitanţii nu şi-au regăsit numele pe liste, fie acestea au fost postate cu întârziere, după expirarea datelor stabilite.

ANC-ul stă prost şi la capitolul comunicării cu publicul: cei interesaţi de situaţia dosarelor depuse nu pot obţine informaţii nici telefonic, nici prin e-mail ori pe pagina de „Facebook” a instituţiei, iar site-ul ANC întâmpină disfuncţii tehnice repetate.

Toate acestea nu fac decât să trezească suspiciuni că e ceva putred la ANC.

Așa cum reiese din declarațiile oamenilor afectați de această situație, s-ar fi creat o adevărată filieră prin care se cumpără o carte de identitate emisă la Bucureşti.

Apoi, se găsesc binevoitorii: filiere bine stabilite, care asigură obţinerea documentelor de atestare a ascendenţei româneşti, dar şi avocaţi cu influenţă la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. În aceste condiţii, etapa interviului - obligatorie pentru obţinerea cetăţeniei - este o formalitate, acesta fiind susţinut de persoane plătite.

Despre sumele de bani vehiculate în spatele acestei afaceri se arată că, dacă poţi dovedi cu documente descendenţa română trebuie achitată suma de 2500 de euro, însă dacă nu ai nicio legătură cu poporul român, cu limba, cu tradiţiile, cu simbolurile naţionale, atunci te califici să devii cetăţean român pentru o sumă între 10.000 şi 15.000 de euro.

Un comentariu atrage atenția că o plimbare prin faţa sediului Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din  Centrul Vechi din Bucureşti, permite oricui să observe cum un angajat de pază, posibil intermediar, organizează şi strigă liste întregi în faţa unei adunări de zeci de străini, după ce s-a încasat „comisionul”.

Dezinteres sau corupţie?

Printre persoanele exemplificate ca fiind implicate în „rețeaua de la ANC” se numără Gina Tache, funcționara pusă sub acuzare de Parchetul General și arestată, în anul 2012, într-un dosar instrumentat împreună cu Secret Service. Emilia Gina Tache a fost acuzată că, în schimbul promisiunilor unor sume de bani, ar fi favorizat un cetățean sirian care încerca să obțină cetățenia română din 2001, deși nu știa nici alfabetul latin și nici limba română.

Un alt personaj „cu greutate”, vizat de cei care încearcă, de ani de zile, să obțină legal cetățenia română este Marius Sorin Bozgan, fost ofițer sub acoperire a Direcției Antidrog,, despre care presa a tot scris, de la acuzaţiile de acordare ilegală a cetăţeniei române până la deja celebra afacere „Cocaină din Venezuela”. De altfel, mai multe voci din rândul solicitanţilor cetăţeniei române susţin că sunt numeroase exemple de străini care au obţinut cetăţenia română fără ca măcar să cunoască limba şi că bani, de ordinul miilor de euro,  ar ajunge chiar la Marius Bozgan şi la mâna sa dreaptă, Corneliu Paraşog, care ocupă o funcție de conducere în ANC.

Numele lui Marius Bozgan apare în operațiunea cu nume de cod „Cocaină din Venezuela” care a făcut subiectul multor articole, scrise de ziariștii de investigații în mai multe publicații, începând cu sfârșitul anului 2002. A fost un caz șocant, legat de dispariția celor 6 kg de cocaină dintr-un transport supravegheat internațional în care au fost acuzați și polițiștii și colaboratorii lor infiltrați în rețeaua de traficanți.

Două anchete jurnalistice dezvăluite de EVZ - „Dosarul Spălătoria” și „Dosarul Anhidrida”  - și faptele din „Dosarul Venezuela” arată că Aurelian Bădulescu, viceprimarul de azi al Capitalei, și-a clădit cariera profesională și politică pe delațiune și fapte reprobabile, scăpând de rigorile legii fiindcă a fost protejat de sistemul pe care îl slujea. Aurelian Bădulescu a fost colaborator al polțiștilor de la Antidrog, cu nume de cod „Ara” în analele serviciilor Ministerului de Interne, cunoscut după numele „Raul” în cercurile în care se învârtea și a alunecat în partea infracțională a activității, „ajutat” fiind chiar de unii polițiști, cercetați și ei penal. Printre aceștia de numără ispector principal Petre Petcovici , acuzat de comiterea unor fapte penale grave și Marius Sorin Bozgan, ambii foști ofițeri din cadrul Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog (D.G.C.C.O.A.).

Marius Bozgan, s-a lansat în afaceri și s-a apropiat de oameni politici, ca și Pitcovici dealtfel. În anul 2017, Bozgan a fost numit consilier al președintelui Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Florian Udrea. Apoi, în aprilie 2018, premierul Dăncilă l-a pus în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Cetățenie.

Declarația lui de avere îl arată ca un om cu mari reușite. Fostul polițist antidrog deține cote-părți din cinci terenuri intravilane, dintre care trei în București, unul în Boldești Scăieni, Prahova, și unul în Frumușani (Călărași). Mai deține cote-părți din două apartamente în București și două spații comerciale. Mai are trei ceasuri de circa 40.000 de euro, bijuterii din aur de 20.000 de euro, un autoturism Ford din 1996 și o motocicletă Harley-Davidson din 2005. Și Bozgan și Pitcovici mențin o relație strânsă cu viceprimarul Aurelian Bădulescu, fostul lor informator.