Reportajul literar - un gen intrat în legendă

Reportajul literar - un gen intrat în legendă

Reportajul literar - un gen intrat în legendă. Pare incredibil în lumea Inteligenței Artificiale de astăzi, dar pe vremuri, în loc să „scrollezi” după destinații turistice pe smarthone sau tabletă, răsfoiai pagini de carte!

Reportajul literar - reprezentanți care au scris despre URSS și statele comuniste asiatice

Reportajul literar a fost cultivat de către Zaharia Stancu și parțial de către Marin Preda care au călătorit, unul în URSS, celălalt în China și Vietnam. Evident, ce scriau ei, era vegheat de cenzură, mai ales ce scrisese Zaharia Stancu despre Stalingrad. O vorbuliță măcar nu scăpase despre faptul că românii luptaseră contra sovieticilor la Stalingrad, atunci când înfiera atacul „dement” al lui Hitler și Paulus asupra „patriei Sovietelor”,

Descrierile erau clar unele literare, artistice, atent realizate pentru că trebuiau să apară la faimoasa Editură Meridiane care să anime spiritul românilor pentru călătorii imaginare, fiindcă, în fapt, călătoriile erau făcute după o atentă analiză, în grupuri și după trasee și indicații precise.

Reportajul literar - frumusețile patriei noastre dar și Occidentul

Fără îndoială că Geo Bogza, fratele lui Radu Tudoran (micul Jules Verne de România) și Mihail Sadoveanu sunt regii reportajelor. Geo Bogza chiar apare drept fondator al genului, în timp ce Mihail Sadoveanu descrie peisaje pentru pasionații de vânătoare și pescuit, patimile de boier ale boierului trecut la comuniști.

Ne puteți urmări și pe Google News

Drumul fusese deschis mai de mult de către Alexandru Vlahuță cu a sa „România pitorească”, o lectură obligatorie pentru cine vrea să cunoască România Vechiului Regat. Chiar și Gala Galaction atinge unele elemente de reportaj în nuvelele și povestirile sale cum ar fi „Thalatta, Thalatta!”, evocând nostalgiile copilăriei în „Oglindă ca a noastră”.

Am lăsat la urmă un scriitor deosebit de apreciat care după 1989, a intrat clar în era reportajului literar filmat, Scriitorul Ioan Grigorescu, vorbitor nativ de polonă, de exemplu, a călătorit în statele comuniste central-europene cum ar fi Polonia, Cehoslovacia, ba chiar a vizitat înainte de 1989 și Belgia, scriind ample lucrări-reportaj literar. După 1989, a scris și a făcut reportaje despre SUA, Japonia etc.

În loc de epilog...

Dar oare de ce reportajul literar a fost atât de iubit? Oamenii călătoreau, așa cum am spus, de la puțin, spre deloc. De aceea, cum curentul era întrerupt, radio-tv nu insistau prea mult pe domeniul respectiv, almanahurile și cărțile-reportaj erau devorate de către public. Se făceau cozi la librării, mai ceva ca ala Alimentara. Regimul comunist văzuse în reportaje căi de a promova țara și realizările pe plan intern și pe plan extern,

Revista presei
Zile de foc