Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Traficul din marile orașe ale României a devenit, pentru mulți șoferi, un test de răbdare și o provocare zilnică. Iar în mijlocul acestei avalanșe de stres, un obicei aparent banal continuă să domine: claxonatul. Puțini își dau însă seama că acest gest — banal, reflex, uneori chiar comic pentru cel care îl face — este o încălcare clară a legii în aproape toate situațiile în care este folosit. Și, odată cu modificările Codului Rutier din 2025, acest comportament costă mai mult ca oricând.
Legea nu face diferența între o intersecție aglomerată, o parcare de mall sau o stradă liniștită de cartier: claxonatul nejustificat este sancționat prompt, iar tehnologia a făcut identificarea șoferilor mai simplă ca niciodată.
Claxonul banal care te poate costa 810 lei în 2025
De la 1 ianuarie 2025, Codul Rutier a intrat într-o nouă etapă de aplicare strictă, odată cu actualizarea valorii punctului de amendă și cu extinderea situațiilor în care polițiștii pot sancționa comportamente considerate deranjante sau periculoase în trafic. Iar una dintre cele mai ignorate reguli – deși există de ani de zile – este cea privind folosirea claxonului în localitate. Un gest reflex, făcut din nervi sau din graba de moment, poate aduce acum o amendă de cel puțin 810 lei, chiar dacă nu ai produs un accident și nici nu ai blocat traficul.
Pentru mulți șoferi, claxonul este o formă de comunicare: îl folosesc ca să grăbească o mașină care întârzie la semafor, să-și facă loc printre benzi sau să-și descarce nervii în ambuteiaje. Codul Rutier, însă, spune altceva. Semnalizarea sonoră este permisă exclusiv în situații de pericol iminent, nicidecum pentru frustrare sau nerăbdare.
Legislația rutieră stabilește clar sancțiunea: încălcarea regulilor privind claxonul se încadrează la clasa a II-a de sancțiuni, ceea ce înseamnă 4–5 puncte amendă. Cu punctul stabilit în 2025 la 202 lei, amenda pornește de la 810 lei și poate ajunge la 1.010 lei.
În practică, polițiștii aplică aproape întotdeauna cuantumul minim, dar lovitura financiară nu este mai puțin dură.
Poliția rutieră. Sursă foto: Facebook
Când devine claxonatul comportament agresiv
Noile reglementări privind comportamentul agresiv la volan includ și utilizarea abuzivă a claxonului – în special dacă este însoțită de accelerări bruște, schimbări repetate de bandă sau alte manevre care pot pune în pericol traficul.
Conform definiției din Codul Rutier, conducere agresivă înseamnă orice acțiune care crește riscul unui incident rutier, iar poliția tratează claxonatul repetat sau insistent ca pe un semnal clar de comportament perturbator. Iar dacă fapta este încadrată la agresivitate, șoferul nu mai scapă doar cu amendă: permisiul poate fi suspendat pentru 30 de zile, pe lângă sancțiunea financiară.
Este exact tipul de situație care se întâmplă zilnic în orașe, fără ca șoferii să aibă măcar impresia că încalcă legea.
eSar: sistemul prin care șoferii sunt amendați pe baza filmărilor
Un alt element care schimbă regulile jocului este platforma eSar, operațională din 2024. Prin aceasta, participanții la trafic pot trimite direct către Poliția Rutieră filmări surprinse cu camere de bord sau telefoane mobile. În cazul claxonului, acest lucru este esențial: poliția nu trebuie să fie prezentă în teren pentru a aplica sancțiunea.
Procesul funcționează simplu:
- cineva înregistrează incidentul (claxon repetat, agresiv, într-o zonă aglomerată),
- îl încarcă în eSar,
- poliția analizează imaginile,
- identifică șoferul după numărul de înmatriculare,
- aplică amenda și, dacă este cazul, suspendă permisul.
Mulți conducători auto încă nu realizează că un singur videoclip de câteva secunde poate duce la sancțiuni drastice, chiar dacă incidentul s-a petrecut într-o parcare, într-o intersecție mică sau într-un blocaj obișnuit.
De ce insistă poliția pe aplicarea acestei reguli
România rămâne una dintre țările cu cel mai ridicat nivel de nervozitate în trafic, iar claxonatul excesiv este considerat de specialiști unul dintre factorii care escaladează tensiunile între șoferi. Poliția încearcă să reducă aceste comportamente prin sancțiuni mai ferme și prin descurajarea „răzbunărilor acustice”.
În plus, orașele aglomerate – București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov – sunt zone în care zgomotul urban este deja ridicat, iar claxonatul abuziv contribuie la poluarea fonică, cu efecte directe asupra sănătății.
Regula există de ani buni în Codul Rutier, dar 2025 este primul an în care poliția are instrumentele, mecanismele și cadrul legal pentru a o aplica sistematic: de la echipaje mobile până la platforma eSar și camerele de supraveghere ale centrelor comerciale.
