Adrian Năstase, ironii despre finanțarea ONG-urilor după desecretizarea arhivelor MAE: Ce lovitură dă, încă o dată, USR

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Adrian Năstase a reacționat după anunțul ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, în care spunea că Guvernul României a aprobat desecretizarea arhivelor MAE ce includ documente din primii ani ai tranziției postdecembriste.

Adrian Năstase: Am avut, zilele acestea, un moment de iluminare

Adrian Năstase a relatat pe blogul personal câteva idei după ce a citit declarația ministrului interimar Oana Țoiu. Fostul ministru, ironic, spune că iată, în sfârșit asistăm la o  mare realizare a politicii externe actuale, „în contextul crizelor majore cu care se confruntă omenirea”.

„Am avut, zilele acestea, un moment de iluminare după ce am citit declarația doamnei Țoiu: „Am reușit să redăm dreptul la adevăr, alături de voi. Am aprobat in ședinta de guvern desecretizarea arhivelor cu documente din primii ani ai tranziției”. Mi-am spus – iată, în sfârșit o mare realizare a politicii externe actuale, în contextul crizelor majore cu care se confruntă omenirea!”, a scris Adrian Năstase pe blogul personal.

Fostul premier a criticat modul în care se desfășoară desecretizarea documentelor, vorbind despre un proces „la metru”, care sugerează o abordare selectivă și fragmentată.

Soros cumpăra presă în România. Cine sunt noii parteneri ai miliardarului

Scene nemaivăzute pe linia 5 din București. O pasageră a coborât din tramvai pentru a degaja traficul. Video

„Cât curaj să arăți poporului adevărul despre alegerile din mai 1990, după ce le-ai spus adevărul despre alegerile din 2024 (sau nu încă?). Și apoi ideea desecretizării „la metru”, pentru că, nu e așa, România nu mai are secrete față de nimeni, poate doar în ceea ce privește sursele de finanțare ale unora dintre ong-uri. Wow! Deci, liber la transparență. Ce lovitură dă, încă o dată, USR-ul!”, a mai punctat fostul premier.

Volumul de documente care „nu se pune”

Fostul premier Adrian Năstase susține că noua conducere a Ministerului Afacerilor Externe are pe birou volumele sale cu documente și telegrame din primii ani ai tranziției postdecembriste.

„Bănuiesc însă că volumul meu cu documentele si telegramele desecretizate pentru perioada 1990-1992 (151 de telegrame), publicat in 2019 (460 de pagini), nu se pune. Mi-am permis să adaug aici cuprinsul si textul meu introductiv. ”, a precizat Adrian Năstase.

În postarea sa, Năstase amintește și de cele 10 volume ale cărții „România după Malta” – peste 6.700 de pagini, aproximativ 0,40 metri liniari – în care sunt consemnate principalele momente și întâlniri ale sale cu diplomați și lideri politici străini între 1990 și 1992, pe vremea când a fost ministru al Afacerilor Externe.

„Sunt însă convins că cei din conducerea MAE au acest volum pe birou. Și probabil si cele 10 volume din cartea mea „România după Malta” (peste 6700 de pagini- aproximativ 0,40 m. liniari), volume in care sunt consemnate principalele momente și întâlniri ale mele – în calitate de ministru al afacerilor externe – cu diplomați și lideri politici străini in perioada 1990-1992”, mai arată Adrian Năstase în postarea sa.

Adrian Năstase despre anunțul făcut de Oana Toiu. Sursa foto: Facebook

Adrian Năstase, despre acele pagini ale diplomației românești din perioada de tranziție

Fostul premier Adrian Năstase revine asupra unor momente cruciale din primii ani ai tranziției postdecembriste, evidențiind tensiunile și deciziile care au marcat România între 1990 și 1992. În volumele sale, el analizează evenimente precum mineriadele, Regele Mihai, reunificarea Germaniei și tratatul cu URSS, subliniind importanța acestora pentru istoria recentă a țării.

„În acele volume analizez, separat, și contextul acelor evenimente și, desigur, importanța lor pentru România. Temele erau, desigur, cele cunoscute, inclusiv mineriadele, Regele Mihai, reunificarea Germaniei, tratatul cu URSS. Bănuiesc că noua conducere a ministerului a conspectat, cu multă seriozitate, acele pagini ale diplomației românești din perioada de tranziție! Curiozitatea lor pentru acea perioadă este legitimă, mai ales că atunci ei erau probabil la vârsta când mergeau la grădiniță și nu au avut posibilitatea să cunoască direct tensiunea acelor vremuri!”, a concluzionat fostul premier al României.

Oana Ţoiu, despre cele peste 5.000 de dosare ale MAE, desecretizate

Oana Ţoiu a anunțat desecretizarea a peste 5.000 de dosare, echivalente cu aproximativ 100 de metri liniari de arhivă, care reflectă politica externă a României după 1989. Documentele vizate includ titluri precum „Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”.

Arhivele acoperă evenimente majore ale începutului anilor ’90, printre care alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai din 1992, prăbușirea Uniunii Sovietice și procesul de reunificare a Germaniei. Potrivit ministrului interimar al Afacerilor Externe, cele mai multe documente nu mai erau secrete de stat de peste zece ani, dar rămâneau inaccesibile publicului sub formă de secrete de serviciu.

„Astăzi, în ședința de guvern, au fost declasificate peste 5.000 de dosare din primii ani de după 1989 – aproximativ 100 de metri liniari de rafturi cu documentele politicii externe a tranziției: alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai în 1992, prăbușirea URSS și reunificarea Germaniei. Cele mai multe dintre aceste documente nu mai erau secret de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie ținute departe de public ca secrete de serviciu”, a transmis Oana Țoiu.