Radiografia dezastrului din educație. De ce se adâncesc decalajele la gimnaziu și ce soluții există pentru elevii din mediul rural

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Rezultatele obținute de elevii români la testările PISA nu au surprins reprezentanții Coaliției pentru Educație, însă acestea trag un nou semnal de alarmă sever cu privire la prăpastia uriașă care dezbină sistemul de învățământ din România. Prezentă în cadrul emisiunii „Viitor pentru România” de la Prima News, Simona David Crisbasanu, președinta Coaliției pentru Educație, a analizat cauzele profunde ale acestor diferențe și a detaliat măsurile urgente necesare pentru salvarea copiilor din mediile defavorizate.

Potrivit acesteia, serviciile integrate se află abia la început în țara noastră. În prezent, organizațiile neguvernamentale din cadrul Coaliției încearcă să acopere lipsurile statului prin centre de zi, programe de tip „școală după școală”, mese calde și activități de dezvoltare personală. Totuși, practica arată că o schimbare reală necesită timp și continuitate, primele efecte vizibile apărând doar după intervenții constante derulate pe o perioadă de trei până la cinci ani.

Elevi. Sursa foto: AI

Radiografia dezastrului din educație. De ce se adâncesc decalajele la gimnaziu și ce soluții există pentru elevii din mediul rural

Sistemul educațional eșuează masiv în momentul tranziției elevilor către ciclurile superioare. Statul socioeconomic al familiei cântărește decisiv în performanțele școlare, iar discrepanțele majore se observă la toate cele trei materii evaluate prin PISA: citire, științe și matematică. În mediul rural, fenomenul este amplificat de lipsa cadrelor didactice titulare și de prezența masivă a profesorilor suplinitori.

Această dinamică negativă este confirmată și de rezultatele evaluării internaționale TIMSS, care măsoară competențele la matematică și științe pentru clasele a IV-a și a VIII-a. Analiza datelor arată o realitate îngrijorătoare: deși elevii din România obțin rezultate încurajatoare în ciclul primar, nivelul acestora se prăbușește odată cu intrarea în gimnaziu. Odată apărute, aceste falii educaționale se extind accelerat până la liceu. Pentru a opri acest declin, Coaliția pentru Educație propune crearea unui plan de intervenție axat prioritar pe ciclul gimnazial, însoțit de alocarea de resurse suplimentare către școlile din comunitățile vulnerabile.

Predarea trebuie să fie mai relevantă pentru viața reală

O altă problemă majoră a sistemului este incapacitatea de a transpune studiile și diagnosticele existente în măsuri concrete. Programa și metodele de predare de la clasă rămân deconectate de la realitățile cotidiene.

Pentru nivelul gimnazial, se impune o schimbare de paradigmă prin adoptarea unei abordări interdisciplinare și aplicate. Această viziune reflectă îndeaproape modelul de evaluare PISA, care nu pune accent pe memorarea mecanică de informații, ci pe capacitatea practică a elevului de a utiliza cunoștințele acumulate în situații reale de viață.

Școala trebuie să se apropie de familie

Soluțiile eficiente pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței vin din experiența directă a ONG-urilor din teren, iar una dintre cele mai importante este redefinirea relației dintre școală și părinți.

Formatul clasic al ședințelor cu părinții nu dă rezultate în comunitățile defavorizate. Eficiente s-au dovedit a fi activitățile comune organizate de școală împreună cu familiile, în special cu mamele, care contribuie la construirea unor legături de încredere între profesori, părinți și copii. Totodată, extinderea programelor de tip „A doua șansă” dedicate mamelor fără studii finalizate a generat un impact pozitiv direct asupra copiilor. În momentele în care mamele au reluat cursurile, au obținut calificări și și-au îmbunătățit perspectivele, motivația lor s-a transmis direct asupra celor mici, care au fost încurajați să meargă mai departe la școală.

Combaterea disparităților din educație nu se poate limita la orele petrecute în bancă. Este nevoie de o strategie națională integrată, de investiții masive în comunitățile dezavantajate, de intervenție timpurie și de sprijinirea continuă a familiei.