München, 29-30 septembrie 1938, pas decisiv spre Al Doilea Război Mondial

München, 29-30 septembrie 1938, pas decisiv spre Al Doilea Război Mondial

Acordul de la München din 29-20 septembrie 1938 sacrifica Cehoslovacia pe altarul voinței Germaniei.  Germania voia Regiunea Sudetă, locuită de o populație majoritar germană. Se știe că Franța și Anglia au fost conciliante.

Ce a fost înainte de Acordul de la München

În 1938, Germania lui Hitler voia Regiunea Sudetă. România era aliată din 1921 cu Cehoslovacia, cu care avea graniță comună, în Mica Înțelegere. În Balcani, România era aliată cu Turcia, Grecia, Iugoslavia. Ele fondaseră Înțelegerea Balcanică în 1934.   Iugoslavia, Cehoslovacia și România erau fondatoare ale Micii Înțelegeri la 1921.  Polonia și Bulgaria, alături de Ungaria aveau tendințe revizioniste.  URSS era, de asemenea, dornică să creeze prilejul aprinderii conflictului care să o readucă în topul puterilor lumii, de unde căzuse Rusia Țaristă la 1918.

URSS a încercat să ceară României ca trupele sovietice să tranziteze România. Se dorea intervenția  în sprijinul Ceholsovaciei în 1938. Asta dacă Praga dorea să se opună lui Hitler. Carol al II-lea, deja se orientase parțial spre Germania. Nu a permis trupelor sovietice accesul, Politicienii de la București se temeau ca nu cumva sovieticii să uite să mai ajungă în Cehoslovacia și să ocupe Basarabia. La vremea respectivă, România avea graniță la nord cu Cehoslovacia și Polonia. Sovieticii nu puteau trece prin Polonia. Moscova știa de Mica Înțelegere și a mizat pe statutul de aliate a României și Cehoslovaciei.

Carol al II-lea nu dorea să irite Marea Britanie și Franța. Relațiile româno-sovietice se reluaseră în 1934. Marea Britanie și Franța consimțiseră în martie 1938 la dispariția Austriei prin Anschluss. De aceea, Carol al II-lea a spus că dacă sovieticii zburau prin spațiul aerian românesc, vor motiva că nu au văzut avioanele.

Acordul de la München. Anexarea Regiunii Sudete

Hitler a ales orașul bavarez München pentru a semna acordul.  Adolf Hitler i-a primit pe reprezentanții Franței, Marii Britanii, Italiei: Édouard Daladier, Neville Chamberlain, Benito Mussolini. Edvard Beneš, Președintele Ceholslovaciei rezistase presiunilor germane din martie. Văzând că Marea Britanie și Franța nu doreau să garanteze integritatea Cehoslovaciei, liderul cehoslovac a cedat.

Acordul de la München a fost datat 29 septembrie 1938. A fost însă negociat în zorii zilei de 30 septembrie 1938. Regiunea Sudetă, unde exista o minoritate germană puternică i-a revenit lui Hitler. Hitler visa la industria cehoslovacă, mai ales la Uzinele Skoda. Evident, după Austria, Regiunea Sudetă, nu avea să se oprească. Polonia avea și ea revendicările ei formulate încă din 21 septembrie. Ungaria amiralului-regent Horthy aștepta și ea „la cotitură”.

Cehoslovacia a pierdut în 1938, 28.680 km², Era vorba circa 20,4% din suprafața Cehoslovaciei. Populația pierdută de Cehoslovacia era de 3,65 milioane locuitori din care 650 000 erau cehi.

 

Acordul de la München, „victoria à la Pyrrhus” a lui Neville Chamberlain

La 30 septembrie 1938, Neville Chamberlain a spus la München că Acordul  însemna pace. Adică, sfârtecarea Cehsolovaciei ar fi alimentat pacea lui Hilter. Stilourile puse în formă de V arătau că era o „victorie à la Pyrrhus” Cine citise Mein Kampf, ar fi știut că pe Hitler nu-l mulțumeau doar Sudetenland sau Austria.

Polonia, jocul dublu și pretextul pentru cererile Ungariei

Acordul de la München nu a oprit lucrurile. Polonia a ocupat orașul Tesin (Teschen) și o suprafață de 1000 km². Ulterior, Polonia a mai primit din Slovacia încă km². Slovacia și Rutenia Subcarpatică au primit autononomii. Slovacia a fost autonomă la 6 octombrie 1938. Rutenia a fost autonomă din 11 octombrie 1938.

Ungaria dorea și ea părți din Rutenia subcarpatică. Negocierile au fost purtate cu multe momente tensionate toată luna octombrie 1938. Germania dorea ca Slovacia să fie influențată de Germania. Ungaria, însă, a încercat să forțeze nota. Italienii au acceptat să exercite pressiuni la Praga și la Bratislava. Aici  Iosef Tiszo conducea Slovacia încă în Cehoslovacia ca un filo-german. Italienii au spus că dacă Ungaria își primea partea ei, Ungaria ar putea să combată influența germană.

La 2 noiembrie 1938, a avut loc Primul Arbitraj germano-italian sau Primul Dictat de la Viena. Ungaria primea teritoriile aflate la sud de linia Senec - Galanta - Vráble - Levice - Lučenec - Rimavská Sobota - Jelšava -Rožnava -Košice - Michaľany - Veľké Kapušany - Uzhhorod - Mukachevo. Nitra și Bratislava (vestul Slovaciei) rămâneau Slovaciei. Erau teritorii din Sudul Slovaciei și Sudul Ruteniei. Așadar Ungaria primea 3 orașe din Estul Slovaciei și 4 din Centrul Slovaciei. În total, Ungaria a primit 11.927 km².10.390 km² făceau parte din Slovacia de azi, restul fiind acum în Ucraina. După Al Doilea Război Mondial, URSS a preluat zona. Populația din această zonă era de 1 060 000 locuitori.

Credit foto: Wikipedia De la stânga la dreapta: Mussoini, Hitler, translatorul Paul Schmidt, Neville Chamberlain, Munchen, 29 septembrie 1938

România și-a respectat aliatul

Înainte de Acordul de la München, România fusese abordată discret de Polonia. Să nu uităm că din 1921, Polonia și România, de asemenea cu graniță comună între Galiția, Volînia și Bucovina aveau o convenție militară defensivă. În plus, România fusese de acord ca Polonia renăscută după secole de ocupație țaristă, prusiană și habsburgică să păstreze Pocuția. Azi, Volînia și Galiția de Est, alături de Herța și Bucovina de Nord sunt în Ucraina. Asta, după ce Polonia a fost împărțită la finalul lui septembrie 1939 de URSS și Germania nazistă. URSS a impus după 1945 granițele cu România și Polonia așa cum a dorit.

Credit foto: Wikipedia Regiunea Sudetă cedată prin Acordul de la Munchen

România a refuzat să atenteze la integritatea teritorială a unui stat aliat cum era Cehoslovacia. La 14 martie 1939, Slovacia și-a proclamat independența față de Cehia, Josef Tiszo conducând un Guvern pro-nazist. La 15 martie 1939, Hitler a invadat Cehia, trupele naziste intrând în Praga.

Una peste alta, în septembrie-noiembrie 1938, Cehoslovacia a pierdut o suprafață de 41.098 km² și  o populație de 4,87 milioane locuitori. Pierdea o infrastructură industrială critică, în special industrie militară și chimică. În august 1939, Germania și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov. Urma să vină, în 1939 și 1940, rândul Poloniei și al României să facă față pretențiilor teritoriale: germane, sovietice, maghiare și bulgare.