Rusia, a cărei suprafață măsoară deja 17 milioane de kilometri pătrați, își continuă expansiunea. Potrivit unui decret publicat sâmbătă de guvernul de la Moscova, aceasta și-a atribuit un teritoriu a cărui mărime este aproximativ egală cu a Olteniei și Banatului luate la un loc, în Marea Ohoțk.

Noua zonă „cucerită”, un rezervor uriaș de hidrocarburi, poate însemna un balon de oxigen pentru economia sufocată a Rusiei. Premierul Dmitri Medvedev, citat de Le Parisien, o spune direct:

„Aceasta înseamnă că vom putea să ne lărgim platoul continental, unde se găsesc abundente resurse de materii prime și de zăcăminte energetice.”

Decretul este datat 15 august, însă premierul Medvedev l-a adus la cunoștința opiniei publice în timpul primei zile a unei vizite pe care o întreprinde în Insulele Kurile, aflate într-o dispută teritorială cu Japonia, provocând furia regimului de la Tokyo.

Decizia Rusiei a fost validată anul trecut de Comisia ONU însărcinată cu delimitarea platoului continental, a declarat șeful guvernului de la Moscova. Problema este că Insulele Kurile sunt revendicate de Arhipelagul Nipon de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Tonul a devenit mai ridicat între cele două state, și așa în relații destul de tensionate în urma crizei ucrainene.

Dmitri Medvedev, citat de agențiile ruse, a declarat:

„Avem apreciere pentru Japonia, însă asta nu are nimic de-a facecu Insulele Kurile, care sunt parte integrantă a Federației Ruse. De aceea am efectuat, efectuăm și vom efectua vizite în Insulele Kurile.”

Iritat la maximum, șeful diplomației nipone, Fumio Kishida, l-a convocat pe ambasadorul rus Evgheni Afanasiev. Vizita premierului Medvedev „rănește sentimentele poporului japonez și este extrem de regretabilă”, a sublinita Kishida. Drept urmare, guvernul de la Tokyo a anulat vizita pe care ministrul său de Externe trebuia s-o facă la Moscova în septembrie.

Din punct de vedere tehnic, și lipsite de relațiie economice importante, cele două state nu au semnat nici până acum tratatul de pace de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, tocmai din cauza diferendului lor teritorial asupra Kurilelor.

Pe fondul crizei ucrainene, Rusia nu este la prima sa expansiune arctică. Dreptul maritim fixează actualmente zona economică exclusivă a unei țări la 200 de mile marine (circa 370 de kilometri) de țărmurile sale, acordându-i suveranitate asupra acestei zone pentru a-și exploata resursele. Dincolo de această limită, încep apele internaționale.

Totuși, un stat are dreptul de a revendica extinderea zonei sale economice exclusive dincolo de cele 200 de mile marine tradiționale până la 350 de mile marine, dacă poate justifica faptul că platoul său continental se întinde mai departe sub apele sale.

În virtutea acestui drept, Moscova și-a reclamat la ONU suveranitatea asupra a peste un milion de kilometri pătrați în Arctica. Profitând de topirea ghețarilor, Rusia a putut prezenta noi dovezi privind legitimitatea extinderii sale în Arctica, la aproape 15 ani după ce primele cereri i-au fost respinse.

Noua zonă din Marea Ohoțk se află dincolo de cele 200 de mile marine, însă este înconjurată de teritorii ruse, între Peninsula Kamceatka și Insula Sahalin, foarte bogate în hidrocarburi.

Te-ar putea interesa și: