Omul de afaceri a fost poreclit „Pușculita lui Florian Coldea”, potrivit unor surse citate de Realitatea TV.

Petre Badea este acuzat că i-ar fi oferit unui parlamentar, care între timp a decedat, aproape 4 milioane de euro, pentru a interveni la minister pentru facilitarea unor plăți reprezentând contravaloarea reabilitării unor instituții culturale din București. 

Din cele 4 milioane de euro, doar 1,4 milioane ar fi ajuns la demnitar.

"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

BADEA PETRE, la data faptelor administrator al Aedificia Carpați S.A., pentru săvârșirea a infracțiunilor de:

– cumpărare de influență,

– evaziune fiscală,

AEDIFICIA CARPAȚI S.A., pentru săvârșirea a infracțiunilor de:

– cumpărare de influență,

– evaziune fiscală.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada 2010 – 2012, inculpatul Badea Petre, în calitate de administrator al AEDIFICIA CARPAȚI S.A., a oferit unui membru al Parlamentului României (în prezent decedat) echivalentul în lei al sumei de 3.845.000 de euro, din care a remis suma de 6.999.067 de lei (echivalentul a 1.275.000 de euro), pentru ca acesta să-și folosească influența pe care o avea asupra unor înalți funcționari publici din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, responsabili să îndeplinească acte care intrau în îndatoririle acestora de serviciu, în vederea asigurării plății lucrărilor pe care societatea Aedificia Carpați S.A. le efectua în cadrul unor contracte de reabilitare a unor instituții publice culturale din București.

Ca urmarea a semnării, între statul român și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, a două acorduri-cadru de împrumut pentru executarea unor proiecte privind reabilitarea monumentelor istorice din România, între Ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național și inculpata Aedificia Carpați S.A., reprezentată de către inculpatul Badea Petre, fuseseră încheiate mai multe contracte de execuție a unor lucrări.

Inculpatul Badea Petre și persoana respectivă au convenit ca plata acestei sume de bani să fie disimulată sub forma unui contract de consultanță pe care inculpata Aedificia Carpați S.A. urma să îl încheie cu o societate de avocatură, lucru care s-a și întâmplat. Ulterior, suma de bani a fost retrasă din cont și predată în numerar parlamentarului, în mai multe tranșe.

În aceeași perioadă, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, din dispoziția inculpatului Badea Petre, acel contract fictiv și plățile aferente acestuia (cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale) au fost evidențiate în actele contabile ale S.C. Aedificia Carpați S.A., fapt care a avut ca urmare diminuarea obligațiilor fiscale pe care inculpata le-a avut de plată către bugetul de stat.

Valoarea obligațiilor fiscale neplătite la bugetul de stat de către inculpata Aedificia Carpați S.A., ca urmare a acestor demersuri, este de 2.257.763 de lei (din care 1.354.658 de lei taxă pe valoare adăugată și 903.105 lei impozit pe profit), sumă cu care Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în cauză, la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii.

În cauză, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii, prin instituirea sechestrului, asupra bunurilor imobile și mobile aflate în posesia ori proprietatea inculpaților Badea Petre și Aedificia Carpați S.A., până la concurența sumei de 2.257.764 de lei (cu privire la prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală).

La data de 25 mai 2018, inculpata Aedificia Carpați S.A. a consemnat la o unitate bancară, pe seama și la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, întreaga sumă asupra căreia s-a dispus sechestrul.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție", se arată în comunciatul DNA.

 

Te-ar putea interesa și: