“O decizie formal vorbind nu a fost luată, însă am să dau o ştire. (…) Pentru că nu am găsit argumente suficiente pentru abrogare din partea instituţiilor cu care lucrăm, vom menţine această dispoziţie şi ştirea pe care o dau este că cel mai probabil – eu trebuie să depun acest proiect guvernului, poziţia Ministerului Justiţiei va fi să se reîntoarcă la textul aşa cum a fost el formulat atunci când Legea 254/2013 a fost elaborată. Şi textul guvernului atunci spunea că beneficiul primit pentru toate lucrările, pentru lucrări ştiinţifice, deci asta înseamnă pentru toate lucrările, este de 20 de zile. Cum timpul este scurt, nu avem timp să facem un studiu de impact elaborat, cel mai probabil acesta va fi textul pe care Ministerul Justiţiei îl va pune pe masa Guvernului, urmând ca procedura să fie mai riguroasă'”, a detaliat ministrul Justiţiei.

Vom introduce un control de ştiinţificitate a lucrării odată ce a fost elaborată'”

Ea explică că, de la momentul la care Guvernul prin ordonanţă a decis suspendarea, s-a început să se lucreze într-un grup de lucru din care au făcut parte şi reprezentanţi ai sistemului judiciar, ai CSM-ului care s-au opus abrogării, şi cu Ministerul Educaţiei, în măsura în care verificarea caracterului ştiinţific nu poate fi făcut altfel decât prin structuri ale acestui minister.

“Validarea caracterului ştiinţific trebuie să fie făcută pentru lucrări ştiinţifice scrise în penitenciar la fel ca pentru lucrări ştiinţifice scrise în afara penitenciarului. Am avut aceste discuţii şi există o opinie conturată cum că, în fine, avem un procedeu care va fi mai riguros pentru controlul ştiinţificităţii, în sensul că dacă până acum îţi trebuia numai semnătura unui conferenţiar sau a unui profesor universitar care să ateste că tema este relevantă pentru un domeniu, după care nimeni nu mai controla lucrarea ca atare, noi acum vom introduce şi un control de ştiinţificitate a lucrării odată ce a fost elaborată'”, a precizat Prună.

“Vrei să scrii, atunci scrii pe foi ştampilate de penitenciar, în sala de lectură!”

Ministrul Justiţiei a adăugat că sunt penitenciare, printre care cel de la Iaşi, unde s-au scris numai două lucrări în toţi aceşti ani pe textul de lege şi pe procedura care au fost în vigoare.

“Două lucrări – una scrisă de un profesor universitar şi una scrisă de un avocat -, pentru că acolo conducerea penitenciarului a spus celor care voiau să scrie: Vrei să scrii? Atunci, scrii pe foi ştampilate de penitenciar, semnate de penitenciar, scrii în sala de lectură sau în bibliotecă sub supravegherea educatorilor şi în clipa în care ai terminat de scris, laşi manuscrisul în acea sală şi mai vii a doua zi şi continui să scrii. Şi încă o dată, chiar şi în condiţiile acelui cadru legislativ, în Penitenciarul Iaşi, care nu e deloc un penitenciar mic, s-au scris două lucrări. Sunt alte penitenciare unde nu s-a scris nicio lucrare, urmându-se la fel o procedură riguroasă. Şi sunt penitenciare pe care nu vreau să le numesc, le ştiţi pentru că am dat lista publicităţii, unde s-au scris peste 150 de lucrări pentru că se lăsa manuscrisul seara la dispoziţia persoanei aflate în detenţie. Bun…, ceva se întâmpla, că peste noapte lumea scria foarte mult”, spune ea.

Raluca Prună a mai declarat că MJ va pune pe masa Guvernului un text care să nu sancţioneze munca intelectuală, însă admite că, personal, consideră că locul cercetării ştiinţifice nu este deloc în penitenciar.

“Noi avem nişte condiţii de precaritate atât de mari încât altele sunt urgenţele sistemului, şi în cea mai mare parte din penitenciare nu se poate face cercetare ştiinţifică, care nu înseamnă numai faptul de a scrie din amintiri, înseamnă şi faptul de a consulta o bibliografie. Ori acest lucru nu este cu putinţă. În orice caz, nu pe bandă rulantă aşa cum s-au produs cărţile care s-au scris”, a mai adăugat ministrul Prună.

http://www.agerpres.ro

Te-ar putea interesa și: