Proteste în Franța. Peste 1.200 de persoane arestate, clădiri incendiate și magazine jefuite

Proteste în Franța. Peste 1.200 de persoane arestate, clădiri incendiate și magazine jefuiteProteste Franța. Sursă foto: captură video

Protestele organizate sâmbătă în mai multe orașe din Franța, în sprijinul elevilor de liceu, au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Peste 1.200 de persoane au fost arestate, iar 150 de polițiști și jandarmi au fost răniți. Manifestanții au incendiat clădiri, au vandalizat sedii ale unor instituții și au jefuit magazine, în timp ce poliția a intervenit cu gaze lacrimogene, potrivit The Guardian.

Sute de mii de francezi au ieșit sâmbătă în stradă, în cadrul unor manifestații organizate în zeci de orașe. Deși majoritatea participanților au protestat pașnic, mai multe grupuri au atacat clădiri publice, supermarketuri, magazine de lux, vehicule și membri ai forțelor de ordine.

Premierul Sébastien Lecornu a anunțat sâmbătă seară că peste 1.200 de persoane au fost arestate, iar 150 de polițiști au fost răniți în timpul violențelor.

Proteste în Franța. Autoritățile exclud declararea stării de urgență

Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că manifestațiile au fost deturnate de grupuri pe care le-a descris drept „infractori oportunişti care au văzut o ocazie de a jefui şi de a fura”.

„Îi vom găsi şi vom lua măsuri ferme împotriva lor”, a dat el asigurări.

Oficialul a precizat că autoritățile nu au în vedere declararea stării de urgență, în ciuda incidentelor înregistrate în mai multe orașe.

„Condamn cu cea mai mare fermitate violenţele la care am asistat”, a adăugat ministrul.

Primărie distrusă de incendiu la Limoges. Incidente și la Marsilia

Proteste în Franța. Unele dintre cele mai grave distrugeri au fost înregistrate în orașul Limoges, unde manifestanți mascați au provocat un incendiu care a afectat puternic clădirea primăriei. Prefectul Maurice Barate a declarat pentru AFP că imobilul a fost „în mare parte distrus”.

„Acoperişul s-a prăbuşit peste etajele inferioare, cu excepţia aripii vestice, iar două treimi din exteriorul clădirii au dispărut deja”, a declarat prefectul Maurice Barate.

Acesta a descris pagubele suferite de clădirea construită în urmă cu 143 de ani drept „o catastrofă pentru patrimoniu”. Violențe au avut loc și la Marsilia, unde mai mulți protestatari au atacat sediul primăriei. Aceștia au folosit bariere metalice de securitate, desprinse de pe stradă, pentru a lovi ușa principală a clădirii.

Manifestanții au reușit să intre pentru scurt timp în sediul municipalității. Unul dintre ei a desenat cu spray pe un perete litera „A”, simbol asociat anarhiei. Polițiștii au intervenit ulterior și au evacuat persoanele care pătrunseseră în clădire.

Violențe în centrul Parisului. Magazine sparte și vehicule incendiate

La Paris, confruntările au izbucnit în apropierea Pieței Republicii, unde o manifestație inițial pașnică s-a transformat în scene de violență. Grupuri de persoane îmbrăcate în negru, cu fețele acoperite, au aruncat artificii și bucăți de pavaj spre forțele de ordine. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene. În timpul incidentelor, o bancă a fost atacată, iar un magazin de articole sportive a fost jefuit.

„Cucerim Bastilia!”, a strigat unul dintre manifestanţi.

Pe străzile din apropiere, alți participanți au incendiat tomberoane, au aruncat petarde în interiorul acestora și au răsturnat containere pentru colectarea sticlei. Sticlele au fost apoi folosite ca proiectile.

Un camion a fost cuprins de flăcări, iar incendiul s-a extins la o clădire aflată în apropiere. Pe bulevardul Magenta, una dintre arterele importante din zona de nord a Pieței Republicii, zeci de magazine au fost vandalizate și jefuite. Mai multe grupuri au încercat să intre în Galeriile Lafayette. Alte persoane au distrus sedii bancare, au devastat un magazin Lacoste și mai multe buticuri, precum și un magazin de telefoane mobile.

Cantitățile mari de gaze lacrimogene folosite de polițiști au afectat și străzile învecinate. Locuitorii au fost nevoiți să închidă ușile și ferestrele, în timp ce norii de gaze ajungeau până la nivelul acoperișurilor.

Incendiu monument Franța

Incendiu monument Franța. Sursă foto: captură video

De la protestele elevilor la manifestații naționale împotriva scumpirilor

Mobilizarea de sâmbătă a avut loc după ce pe rețelele sociale au circulat apeluri pentru relansarea mișcării vestelor galbene, cunoscută în Franța sub denumirea de gilets jaunes. Mișcarea a apărut în 2018, pe fondul nemulțumirilor legate de inegalitățile sociale.

Actualul val de proteste a început luna trecută în școlile din suburbiile defavorizate din nordul Parisului. Elevii au reclamat lipsa profesorilor și condițiile precare din clădirile în care învață. Ulterior, manifestațiile s-au extins la nivel național, iar revendicările au inclus finanțarea insuficientă a serviciilor publice, inegalitățile sociale și scăderea nivelului de trai. Organizatorii au cerut profesorilor, elevilor, angajaților, pensionarilor și fermierilor să participe la proteste.

Confederația Generală a Muncii (CGT), unul dintre cele mai importante sindicate franceze, a susținut mobilizarea și a solicitat „salarii şi pensii mai mari, preţuri mai mici şi protejarea serviciilor publice care răspund nevoilor populaţiei”.

Nemulțumirile au loc în contextul preocupărilor legate de creșterea prețurilor. Potrivit unui sondaj realizat în octombrie pe un eșantion de 2.000 de persoane, aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de costul vieții și de inflație.

Câți francezi au participat la proteste

Ministerul francez de Interne a anunțat că aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate în Paris și în alte orașe.

Sindicatul CGT a prezentat însă o estimare mai mare, susținând că numărul participanților s-a ridicat la aproximativ 800.000.

Incidentele violente au avut loc în timpul acestor mobilizări, în care o mare parte dintre manifestanți și-au exprimat pașnic nemulțumirile.

Emmanuel Macron anunță sancțiuni pentru cei implicați în violențe

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat atacurile asupra instituțiilor publice și a magazinelor și a anunțat că persoanele responsabile de distrugeri vor fi urmărite penal.

„Nu există loc pentru violenţă în Republica noastră. Cei care au provocat distrugeri, au atacat prefecturi şi magazine, au jefuit chiar şi primăriile noastre vor fi urmăriţi penal şi pedepsiţi”, a scris pe X Macron.

Președintele francez și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru forțele de ordine, despre care a afirmat că asigură respectarea dreptului cetățenilor de a manifesta.

„Vom face front comun împotriva celor care seamănă haos, care nu urmăresc decât să ne distrugă instituţiile şi care îi împiedică pe cei ce îşi exprimă paşnic revendicările să facă acest lucru”, a anunţat preşedinteşe Franţei.