Proiectul pe care Ceaușescu îl credea nemuritor, șters de pe fața pământului de furia naturii

Proiectul pe care Ceaușescu îl credea nemuritor, șters de pe fața pământului de furia naturiiNicolae Ceaușescu. Sursa foto: comunismulinromania.ro

Unul dintre marile proiecte feroviare ale României secolului XX a fost calea ferată Deva- Brad.  Astăzi, linia nu mai există, iar viaductele gemene Stoieneasa și Peştera rămân singurele mărturii ale unei construcții care a durat aproape jumătate de secol și a schimbat temporar economia unei întregi zone.

Construcția tronsonului de 36 de kilometri, care a legat Valea Mureșului de Țara Zarandului, a început în primăvara anului 1939 și a durat aproape jumătate de secol, fiind marcată de întreruperi cauzate de război, dificultăți tehnice și lipsuri materiale.

Nicolae Ceușescu, prezent la inaugurare

În primii ani, până în 1946, au fost realizate tronsoanele Deva – Viaduct Stoieneasa și Brad – Viaduct Luncoiu, dar între ele șinele nu au mai fost puse. În anii ’50, lucrările au fost reluate parțial, iar în 1961 a fost dat în exploatare tronsonul Brad – Dealul Fetii.

Calea Ferată Brad-Deva

Sursa foto: aifr.ro

Lucrările la viaductele Stoieneasa și Peştera s-au finalizat în 1963, iar în 1979 a început construcția celei mai dificile porțiuni, Stoieneasa – Dealul Fetii. Abia pe 11 decembrie 1987 întregul tronson a fost inaugurat de Nicolae Ceaușescu, după 48 de ani de muncă. Potrivit relatărilor din presa vremii, Ceaușescu își pusese mari speranțe în acest proiect, considerând-ul unul dintre cele mai mărețe ale epocii sale.

„Economia oraşului Brad pulsează prin această arteră”

„Din 3 iulie 1987, linia a fost dată în circulaţie integral pentru trenuri de marfă şi pentru trenuri de lucru. Poate pentru prima dată in istoria şantierelor, o linie în construcție devine artera vitală a unei localităţi. Din 3 iulie, economia oraşului Brad pulsează prin această arteră. În loc de 300 de klometri -35 , în loc de 8 ore - o oră. Zilnic, un tren de marfă format din șase vagoane (600 tone) se îndreaptă de la Deva spre Brad, o dată cu amurgul.

Este ora la care constructorii întrerup lucrul, iar linia redevine... funcţională. Zilnic, o dată cu răsăritul soarelui - acelaşi tren, încărcat cu cărbune, lemn, minereuri complexe, cu tot ce produce pentru ţară, în decurs de o zi, oraşul Brad, pleacă spre Deva. Zilnic 1.200 de tone de marfă se derulează pe drumul-şantier. Avantajele, pentru Brad ca şi pentru ţară, sunt imense”, scria Scînteia, în octombrie 1987.

Calea ferată Deva-Brad, spulberată de alunecările de teren

Calea ferată Brad-Deva

Sursa foto: aifr.ro

Viaductele Stoieneasa și Peştera, cu deschideri impresionante de 36,6 + 62 + 36,6 metri și, respectiv, 5 x 25 metri, se ridică la circa 30 de metri înălțime. Ele au fost construite prin metode inovatoare pentru acea vreme, fără tablierele care nu au mai fost expediate din Germania, folosind ridicarea lor cu turnuri metalice demontabile și lansarea de la culee.

Mii de oameni și-au legat destinul de această cale ferată, inclusiv sute de evrei forțați la muncă și peste 1.000 de prizonieri sovietici în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cu toate eforturile, calea ferată a funcționat efectiv doar un deceniu. În februarie 1998, după alunecări de teren și întreținere insuficientă, tronsonul a fost scos din folosință, iar majoritatea materialelor au fost vândute la fier vechi. Astăzi, terasamentul este invadat de pădure și buruieni.

Traseul turistic ecologic a eșuat

Viaductul Luncoiu de pe linia CFR Brad-Deva

Viaductul Luncoiu de pe linia CFR Brad-Deva. Sursa foto: Wikipedia

Autoritățile locale au încercat să transforme linia ferată abandonată într-un traseu turistic ecologic, cu finanțare europeană, însă, în 2022, proiectul a fost blocat de Curtea Constituțională a României, care a declarat neconstituțională transmiterea terenurilor aflate pe traseu către administrațiile locale.

Terenurile, cu o suprafață de peste 833.000 de metri pătrați, urmau să treacă din domeniul public al statului în administrarea comunelor și a municipiului Brad, pentru a revitaliza zona prin turism.  Viaductele Stoieneasa și Peştera continuă să impresioneze prin dimensiuni și tehnică, dar liniile de șine și construcțiile auxiliare au dispărut, vândute la fier vechi, lăsând în urmă doar ruine.

Ne puteți urmări și pe Google News