Proiectul de lege privind organizarea alegerile anticipate, pus în transparență săptămâna viitoare. Ce modificări pregătește AEP

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregătește un proiect de lege care să permită organizarea alegerilor parlamentare anticipate în termenul de trei luni prevăzut de Constituție. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat că proiectul va fi pus în procedură de transparență săptămâna viitoare și a explicat ce schimbări ar urma să fie introduse în legislația electorală.

AEP propune un calendar electoral de 75 de zile

Adrian Țuțuianu a explicat că actuala legislație electorală a fost concepută pentru alegerile parlamentare organizate la termen, nu pentru un scrutin declanșat după dizolvarea Parlamentului.

„Am pus pe masă şi un proiect de lege privind alegerile anticipate. (…) Legea 208/2015 a fost gândită pentru alegeri care au loc la termen. Şi ca să ne ducem doar la ultimele alegeri din anul 2024, data la care a fost organizat scrutinul a fost anunţată cu vreo 4-5 luni de zile înainte de luna decembrie. Astăzi n-am putea să punem în aplicare acelaşi mecanism, pentru că Constituţia României prevede că alegerile anticipate ar trebui să aibă loc în termen de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului. Dacă săptămâna viitoare, de exemplu, miercuri, s-ar ajunge la concluzia că trebuie organizate alegeri anticipate, în 90 de zile tot procesul ar trebui să fie desfăşurat. Ce provocări avem? Sunt câteva care afectează dreptul fundamental de vot. Şi asupra acestor provocări am atras atenţia. Şi de aici rezultă necesitatea modificării legislaţiei”, a spus șeful AEP.

Proiectul propune ca alegerile parlamentare anticipate să fie organizate după un calendar de 75 de zile. Data scrutinului ar urma să fie stabilită cu cel puțin 75 de zile înainte de vot, iar anumite termene electorale ar fi scurtate, fără modificarea celor considerate esențiale pentru exercitarea dreptului de vot.

AEP. Sursa foto: Arhiva EVZ

Votul prin corespondență primește reguli adaptate

AEP a identificat probleme legate de timpul disponibil pentru românii din străinătate și pentru alegătorii care optează pentru votul prin corespondență.

„Cetăţenii care au dreptul de vot prin corespondenţă - trebuie să le creezi spaţiul temporal în cadrul căruia să se poată înscrie pentru votul prin corespondenţă, să ai timp să le trimiţi buletinele de vot şi să le primeşti în timp util înapoi, ca să facă obiectul analizei în cadrul procesului electoral. Aceeaşi problemă se pune cu privire la votul în străinătate. Pentru că timpul e foarte scurt, Ministerul de Externe ar trebui să deschidă, dacă avem în vedere ultimele alegeri, 950 de secţii de votare. Dacă nu le deschizi, s-ar putea să fie cetăţeni care să spună că le-a fost încălcat dreptul fundamental la vot. Există decizii ale Curţii Constituţionale care spun aşa, că nu poţi să faci o modificare prin ordonanţă de urgenţă, nici nu are cine să dea o ordonanţă de urgenţă, în condiţiile în care restrângi anumite drepturi sau exerciţiul anumitor drepturi care sunt electorale. De aceea, am elaborat un proiect de lege, de modificare a Legii 208/2015, care în esenţă prevede următoarele”, a declarat preşedintele AEP.

Pentru alegătorii din străinătate, proiectul stabilește o perioadă de înscriere în registrul electoral care începe în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și se încheie cel târziu la 15 zile de la începerea perioadei electorale.

În cazul votului prin corespondență, înscrierea ar urma să fie posibilă din a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și până cu 45 de zile înaintea datei votării.

Numărul de semnături pentru candidaturi ar urma să fie redus

O altă modificare propusă de AEP vizează numărul de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor la alegerile parlamentare anticipate.

„O a doua temă mare de modificare priveşte alegătorii care doresc să voteze în străinătate la alegerile parlamentare, care se pot înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului - trebuia să stabilim acum prin lege că nu avem reglementat un termen. Deci, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului şi până la data expirării la cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale. O a treia modificare, reducerea la jumătate a numărului minim al susţinătorilor necesar pentru depunerea candidaturilor. Ştiţi că e 0,5% din numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă. În condiţiile în care reducem aceste termene, cred că este firesc să creăm condiţii ca toţi să poată participa la alegeri. Unele partide au infrastructură de partid dezvoltată, se descurcă mai repede, altele mai puţin dezvoltată infrastructura internă, de aceea pentru a respecta dreptul de a depune liste de candidaţi, trebuie să reducem numărul de semnături necesar. O problemă iarăşi care trebuie rezolvată este termenul de înregistrare ca alegător prin corespondenţă, care începe, potrivit proiectului, în a treia zi de la data dizolvării Parlamentului şi expiră cu 45 de zile înainte de data votării”, a arătat Ţuţuianu.

Astfel, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor ar urma să fie redus la jumătate față de pragul actual de 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă.

Guvernul ar urma să stabilească data alegerilor

Proiectul prevede și atribuții pentru Guvern în stabilirea calendarului pentru un eventual scrutin anticipat.

„de asemenea, o dispoziţie din acest proiect prevede ca Guvernul să stabilească, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Afacerilor Interne, data alegerilor parlamentare anticipate, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale aşezat pe cele 75 de zile, nu 90, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii alegerilor anticipate”.

Pentru organizarea scrutinului ar fi necesare mai multe acte normative ale Guvernului, între care hotărâri privind data alegerilor, cheltuielile, măsurile tehnice și programul calendaristic.

Alegerile anticipate ar necesita fonduri suplimentare

AEP atrage atenția și asupra costurilor unui eventual scrutin anticipat. Potrivit evaluării prezentate de Adrian Țuțuianu, organizarea alegerilor ar putea necesita cu aproximativ 30% mai multe fonduri decât scrutinul parlamentar din 2024.

„Vă dau o problemă la care nimeni nu s-a gândit - cu ce bani facem aceste alegeri în condiţiile în care Guvernul cu puteri limitate nu poate să propună o rectificare bugetară? (…) Avem o evaluare. În principiu, cam cu 30% mai mult decât ne-au costat alegerile din anul 2024, dacă ţinem cont de evoluţia preţurilor şi tarifelor. Pe un calcul făcut de noi, (…) am estimat undeva la 112 - 113 milioane de euro”, a mai afirmat el.

Anterior, pe baza unei alte evaluări prezentate de AEP, costul unui scrutin anticipat fusese estimat la 160-170 de milioane de euro, diferența fiind legată de modul de calcul și de cheltuielile luate în considerare.

Proiectul trebuie adoptat înainte de dizolvarea Parlamentului

Adrian Țuțuianu a susținut că modificările legislative ar trebui aprobate înainte de eventualul demers pentru dizolvarea Parlamentului, astfel încât autoritățile să aibă timpul necesar pentru organizarea scrutinului.

„Evident că acest proiect de lege ar trebui însuşi de cineva. Şi am spus partidelor politice parlamentare că soluţia este a unei iniţiative legislative. (…) Cred că partidele politice parlamentare ar trebui să discute aceste chestiuni, ar trebui să preia proiectul nostru de lege, să îl îmbunătăţească dacă sunt lucruri care ne-au scăpat nouă sau cu care nu sunt de acord, să fie adoptat un asemenea proiect de lege şi să parcurgă toată procedura înainte ca preşedintele să se gândească la dizolvarea Parlamentului pentru că, pe lângă aceste trei termene despre care am vorbit, ar trebui apoi ca Guvernul să adopte patru hotărâri care sunt clasice - Hotărâre privind stabilirea datei alegerilor, Hotărâre privind cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării acestor alegeri, o hotărâre privind măsuri tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor anticipate şi o hotărâre privind aprobarea programului calendaristic pentru care noi am făcut o simulare pe datele care le avem astăzi”, a conchis acesta.

Proiectul urmează să intre săptămâna viitoare în procedura de transparență, iar forma finală va trebui să parcurgă procedura legislativă înainte de aplicarea regulilor pentru un eventual scrutin anticipat.