Prognoză neagră pentru România. Agenția S&P anticipează o datorie record și riscul pierderii calificativului de investiții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Economia României se confruntă cu un moment critic în perspectiva evaluării din această toamnă. S&P Global Ratings, una dintre cele trei mari agenții de evaluare financiară din lume, a lansat ultimele estimări privind evoluția statelor din Europa Centrală și de Est. Raportul aduce semnale de alarmă majore pentru țara noastră, chiar înainte ca agenția să decidă dacă va menține calificativul recomandat investițiilor sau va încadra România în categoria „junk” (nerecomandat investițiilor), conform economica.net.

Conform datelor furnizate, România pierde primul loc la deficitul bugetar, dar devine singura economie din regiune estimată să intre în recesiune. De asemenea, pentru prima dată, nivelul datoriei publice raportat la Produsul Intern Brut (PIB) plasează țara în topul celor mai îndatorate state din zonă, subliniind o dependență accentuată de finanțările externe.

economie Romania / sursa foto: ChatGPT

Prognoză neagră pentru România. Agenția S&P anticipează o datorie record și riscul pierderii calificativului de investiții

Ponderea datoriei României în PIB este prognozată să crească accelerat, ajungând la 61,6% în 2026 și la 63,6% în 2027. Această evoluție reprezintă un schimb radical de paradigmă, în condițiile în care nivelul scăzut al datoriei a reprezentat istoric principalul atu al economiei naționale în raport cu inflația ridicată și deficitele gemene.

În ceea ce privește avansul economic, estimările indică o stagnare sau o creștere zero, plasând România pe singurul loc cu evoluție negativă din regiune. În timp ce majoritatea economiilor din Europa Centrală și de Sud-Est sunt prognozate să crească cu aproximativ 2% sau peste acest prag, doar Slovacia mai înregistrează o avans modest de 0,5%.

Deficitul de cont curent și evoluția finanțelor publice

Un alt indicator problematic rămâne deficitul balanței de plăți a contului curent, anticipat la 7,2% din PIB la finalul anului 2026, o valoare de peste două ori mai mare față de media regională. Niveluri comparabile mai înregistrează doar Bulgaria și Letonia, cu câte 5,8%. Acest deficit reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de valută din țară.

Singura evoluție pozitivă este consemnată la nivelul deficitului bugetar. România coboară pe locul al treilea în regiune, fiind depășită de Polonia și Ungaria. Agenția S&P estimează un deficit bugetar de 6,3% din PIB pentru anul 2026 și de 5,5% din PIB pentru anul 2027.

Miza ratingului de țară și riscul dobânzilor

România și Ungaria sunt singurele state din regiune încadrate de S&P pe ultima treaptă recomandată investițiilor (BBB- cu perspectivă negativă). În afară de acestea, doar Bulgaria mai este evaluată în clasa BBB, dar cu perspectivă pozitivă, restul țărilor având calificative din categoria A.

Ratingul de țară determină costurile la care un stat se poate împrumuta de pe piețele internaționale. O eventuală retrogradare sub nivelul recomandat investițiilor ar putea duce la retragerea investitorilor instituționali și la necesitatea de a apela la împrumuturi de urgență de la organisme internaționale precum Fondul Monetar Internațional. Alături de S&P, calificativele suverane mai sunt evaluate de agențiile Fitch și Moody’s.

Analiza S&P privind regiunea Europei Centrale și de Est

Prognoza agenției evidențiază principalele provocări macroeconomice cu care se confruntă statele din zonă:

„Economiile mici și deschise din Europa Centrală și de Est (ECE) se confruntă cu presiuni stagflaționiste din cauza celui mai recent șoc al prețurilor la energie.”

„Perspectiva asupra ratingurilor noastre suverane din ECE rămân negative, perspectivele negative depășind în continuare perspectivele pozitive.”

„Printre evoluțiile cheie din a doua jumătate a anului 2026 se numără evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și implicațiile acestuia asupra prețurilor la energie, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește plățile din cadrul Facilității de Redresare și Reziliență a UE.”

„De asemenea, vom monitoriza discuțiile bugetare locale și ale UE pentru 2027 și ulterior, precum și impactul unei potențiale escaladări a războiului dintre Rusia și Ucraina.”

„Șocul prețurilor la energie, generat de conflictul din Orientul Mijlociu, va avea efecte de stagflație asupra economiilor mici și deschise din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). Comparativ cu prognoza noastră de la începutul anului, S&P Global Ratings a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale (p.p.) – până la o medie de 2,0% – estimările privind creșterea PIB-ului în regiunea ECE pentru anul 2026. De asemenea, am majorat prognozele privind inflația cu o medie de 0,6 p.p., până la 4,2%, pe cele privind deficitul de cont curent cu 1,2 p.p., până la 2,8% din PIB, și pe cele privind deficitul guvernamental cu 0,4 p.p., până la 5,6% din PIB.”

„Toate guvernele din regiunea ECE (Europa Centrală și de Est) s-au angajat să își reducă deficitele fiscale, în special cele care fac obiectul procedurii UE privind deficitul excesiv (Bulgaria, Polonia, România, Ungaria și Slovacia). Cu toate acestea, marja de manevră politică pentru consolidarea fiscală pare limitată. În urma pandemiei de COVID-19 și a declanșării războiului dintre Rusia și Ucraina, societățile din regiunea ECE sunt mai polarizate și mai puțin favorabile măsurilor de ajustare fiscală.”

„În ultimii ani, această situație a determinat factorii de decizie din majoritatea țărilor ECE să relaxeze țintele fiscale față de planurile inițiale. Proiectele de buget pentru anul 2027 vor oferi indicii cu privire la politicile fiscale ale guvernelor nou alese (Ungaria, Bulgaria și Republica Cehă) și la angajamentul guvernelor actuale (România și Polonia) de a respecta planurile de consolidare fiscală pe termen mediu. Riscurile fiscale sunt incluse în scenariul nostru pesimist pentru toate ratingurile de țară din regiunea ECE.”