Circa 50% din recolta de primăvară este deja compromisă, iar dacă nu plouă curând aproape 70% din recolta din zona Moldovei va fi distrusă. Fermierii speră ca măcar să încaseze asigurarea, acordată însă doar în caz de grindină și mai puțin pentru secetă

Dacă nu plouă în circa 10 zile, 70% din recolta din zona Moldovei va fi compromisă, au declarat pentru EVZ reprezentanți din domeniul agricol. O estimare mai exactă se poate face după data de 25 iulie, a declarat, pentru EVZ, Adrian Rădulescu, unul dintre fermierii care exploatează cele mai mari suprafețe agricole, respectiv 1.600 de hectare.

În 2001, unul din anii cu cele mai slabe producții, statul a dat o lege pentru a ajuta agricultorii

„Deja culturile din zona Moldovei sunt distruse în proporție de peste 50%, mai ales cele din zona Vrancea- Galați în nord”, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, pentru EVZ. Chiar şi la culturile care au răsărit, situaţia este mult sub rezultatele din 2014. Starea acestora este delicată şi în Crişana, Banat, Dobrogea şi Oltenia, unde culturile de primăvară sunt afectate în proporţie de circa 30%. „Chiar şi în Bărăgan sunt probleme pe alocuri, dar mai puţin grave decât în rest. Teleorman şi Sudul Olteniei nu sunt afectate, dar nici măcar acestea nu vor obţine performanţele de anul trecut”, a declarat, pentru EVZ, Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR). Viitoarele recolte, de toamnă, sunt într-o stare incertă, fiind încă în dezvoltare, dar nu poate fi vorba de atingerea performanţei din 2014. Pe această zonă, agricultorii estimează o scădere de 20- 30% față de anul trecut, mai ales după deficitul de apă care persistă din toamna trecută.

„Culturile de primăvară și cele de toamnă contează în proporție de 50 – 50% în totalul producției agricole. Porumbul e ca pondere circa 40% din total, floarea soarelui circa 15%, acestea fiind culturi de primăvară. Restul de aproape 50% sunt culturile de toamnă, grâu, rapiță, orz, orzoaică”, a mai spus Adrian Rădulescu.

Așa a fost anul 2001

Potrivit acestuia, anul în curs ar putea fi similar cu 2001, unul dintre cei mai secetoși din ultimul timp, când a fost emisă legea 381, pentru a acorda compensații agricultorilor. Legea a fost însă abrogată în 2010, pentru că încălca normele UE. Marea problemă este că nici majoritatea companiilor de asigurări nu vor să asigure seceta, spune Rădulescu. „Știți ce se roagă agricultorii acum? «Dă Doamne o grindină», pentru că grindina e asigurată”, a mai spus Rădulescu.

Lipsa irigațiilor

Cauza principală a acestei situaţii este aceeaşi de ani de zile: lipsa unui sistem de irigaţii. „Investiția minimă pentru 1.000 de hectare este de circa două milioane de euro, bani care ar putea fi recuperați în 10 ani. Nicio bancă nu este dispusă să finanțeze aceste investiţii”, a afirmat Baciu. Adrian Rădulescu atrage atenția cât de greu este să faci investiții când exploatațiile sunt atât de fragmentate din punct de vedere al proprietății: „România e ca nicio altă țară. Unde s-a mai pomenit să fie 3 milioane de proprietari în domeniul agricol?”. Dacă terenurile ar fi comasate, investițiile ar fi mai ușor de realizat, dar fiind prea mulți proprietari, nu se ajunge la un punct comun.

În ciuda recoltei care se anunță slabă, efectul asupra prețurilor nu va fi neapărat negativ. „Nu noi dictăm tarifele, ci bursele internaționale. Ce nu se produce intern se importă, așa că nu e vorba de o influență a producției noastre asupra prețurilor”, spune Rădulescu.

Efect incert asupra PIB

În anii producțiilor record, cum a fost 2013, agricultura a fost „responsabilă” de aproape o treime din creșterea economică, deținând peste un punct din avansul de 3,4%. În 2014 s-a reușit chiar performanța depășirii producției agricole din 2013, cu 0,1 puncte. Mai mult, chiar și în primul trimestru al anului, producția a reușit să crească față de aceea din primele trei luni din 2013. Dar evoluțiile din ultima vreme anunță o recoltă cu mult sub cea din ultimii ani. Agricultura a contribuit anul trecut cu 4,7% din PIB, adică în jur de 6,7 miliarde euro. Anul acesta, suma ar putea scădea dramatic. Economiștii încă nu au luat în calcul noile evoluții, dar și-ar putea reface calculele după ce au date exacte. În prezent, macroeconomiștii folosesc încă vechile estimări. „Deocamdată am luat în calcul o creștere zero la evoluția PIB, din agricultură”, a declarat pentru EVZ Ciprian Dascălu, economistul șef al ING Bank România.