Aceasta este una dintre primele mă- suri luate de Gabriel, după preluarea postului, în luna iulie. De asemenea , ea a declarat ziariștilor săptămâna aceasta că timp de două sau trei luni va organiza o amplă consultare publică privind „fake news”.

Astfel de consultări realizate de Comisia Europeană în chestiuni sensibile se transformă, cel mai adesea, în norme legale la nivelul Uniunii Europene. Totuși comisarul a adăugat că nu este hotărât încă dacă este necesară o lege foarte severă la nivel european care să reglementeze domeniul știrilor incorecte. „Este prematur să discutăm despre legislație”, a declarat Mariya Gabriel, dar a adăugat că intenționează să arate „foarte clar că platformele online au niște reguli de respectat”.

Ea a adăugat: „Pentru mine este foarte important să identific cele mai bune practici, să identific un mecanism de coordonare și să îmi clarific ceea ce noi, Uniunea Europeană, putem face: care este plus valoarea pe care o putem adăuga noi în lupta împotriva știrilor false.”

În primăvară, un grup de membri ai Parlamentului European a cerut Comisiei să ia măsuri pentru crearea unei legislații unitare la nivelul UE, astfel încât să se evite unele reglementări excesive, deja în vigoare în anumite țări europene. Subiectul este deosebit de sensibil, pentru că, în ciuda numelui („fake news”), el depășește sfera veridicității informațiilor și ajunge la cea ideologică, a Corectitudinii Politice.

Astfel, multe guverne și alte organisme politice asimilează „fake news” cu „conținutul ilegal” sau cu „hate speach” (discurs incitator la ură), ceea ce înseamnă inclusiv opinii sau luări de poziție în chestiuni fiebinți ale lumii de astăzi, precum agenda LGBT, teoria genului, imigrația, islamismul etc.

Germania a instituit deja controlul pe internet

Unele state membre ale UE exercită presiuni asupra Comisiei Europene pentru a anunța cât mai curând măsuri privind combaterea „știrilor false” și a „conținutului ilegal” publicate pe platformele online. Germania a mers și mai departe, adoptând anul acesta o legislație națională, care face companiile de „social media” pasibile de amenzi de până la 50 de milioane de euro, dacă nu elimină rapid postările considerate „hate speach”.

Fiind vorba de aprecieri subiective, „hate speach” pot fi considerate deopotrivă o postare jihadistă, care îndeamnă la atacuri teroriste, dar și o opinie împotriva deschiderii granițelor, care a făcut ca în Germania să pătrundă un milion de imigranți într-un an. „Hate speach” poate fi deopotrivă o postare care îndeamnă la violarea și agresarea sexuală a femeilor din țările care au primit refugiați, dar și publicarea unei statistici care arată că cea mai mare parte a agresiunilor sexuale sau violurilor sunt opera imigranților. Mai multe țări europene s-au declarat deja interesate să preia sau să perfecționeze modelul german.

În apărarea lor, rețelele sociale invocă o reglementare UE în vigoare, care prevede că nu sunt responsabile de conținutul postat de utilizatori. După cum se vede, cetățeanul de rând este prins la mijloc în lupta dintre birocrații de la Bruxelles și marile companii digitale, iar ultima grijă a combatanților este libertatea de exprimare. „În plus față de legile și practicile naționale, este foarte clar că avem nevoie de o abordare la nivel european”, a declarat Mariya Gabriel. „Dacă nu facem acest lucru, abuzurile se vor înmulți. Este foarte important să asigurăm o coerență la nivelul UE.”

Fără a da nume în legătură cu membrii grupului de experți care o vor sfătui în legătură cu „fake news”, comisarul a afirmat că „este foarte important să lucrăm cu toții împreună, inclusiv cercetători, presă, state membre și instituții UE”.

„Fake News” – prima misiune pentru Gabriel

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker i-a cerut Mariyei Gabriel (foto) de la bun început să aibă în mod special în atenție domeniul „fake news”. În scrisoarea din luna mai, în care o înștiința pe Gabriel că i-a fost încredințat postul de comisar european, Juncker arăta: „Comisia trebuie să aibă în vedere provocările pe care le reprezintă platformele online pentru democrațiile noastre în ceea ce privește răspândirea de informații false și să inițieze un proces de reflecție asupra măsurilor ce trebuie luate la nivelul UE pentru a-i proteja pe cetățenii noștri”.

 

Te-ar putea interesa și: