Probleme majore în proiectul nuclear de la Doicești. Terenul pentru proiectul SMR să coste de 16 ori mai mult

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Corpul de Control al premierului a finalizat verificările la Nuclearelectrica privind proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, iar sinteza raportului a fost publicată luni seară de Guvern. Documentul semnalează probleme legate de asocierea cu Nova Power & Gas și de achiziția terenului pentru aproximativ 46 de milioane de euro, concluzionând că întârzierea tranzacției a scos compania de stat de sub protecția unor prevederi legale.

Probleme majore în proiectul nuclear de la Doicești

Corpul de Control al prim-ministrului Ilie Bolojan a încheiat verificările desfășurate la Societatea Națională Nuclearelectrica în legătură cu proiectul pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici în România.

Guvernul a publicat luni seară o sinteză a raportului, în care sunt prezentate mai multe probleme privind asocierea dintre Nuclearelectrica și compania privată Nova Power & Gas, precum și modul în care a fost cumpărat terenul destinat proiectului nuclear de la Doicești.

„Corpul de Control al Prim-Ministrului a finalizat acţiunea de control efectuată la Societatea Naţională "Nuclearelectrica" S.A. Acţiunea a avut ca obiectiv verificarea activităţii efectuate la nivelul societăţii în vederea implementării proiectului pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici în România”, anunţă, luni seară, Guvernul, într-un comunicat de presă.

Cum a fost aleasă compania privată în proiectul SMR

Executivul a prezentat cronologia și valorile implicate în cumpărarea terenului pe care urma să fie construit proiectul nuclear de la Doicești. Nova a fost selectată ca partener al Nuclearelectrica în compania de proiect RoPower din două motive: deținea terenul de la Doicești și beneficia de experiența grupului E-INFRA în construirea infrastructurii energetice.

Raportul Corpului de Control arată însă că aceste argumente nu justificau asocierea dintre cele două companii.

„Argumentul principal a fost proprietatea asupra terenului. Raportul constată că niciunul nu justifică o asociere”, se arată în comunicatul de presă citat.

Potrivit Guvernului, într-o astfel de asociere, bunul deținut de un acționar ar fi trebuit adus în societate ca aport în natură, în schimbul unei participații.

Evaluarea terenului trebuia făcută de experți independenți

Executivul a invocat prevederile Legii societăților, potrivit cărora valoarea unui aport în natură trebuie stabilită de experți independenți, autorizați și desemnați de Registrul Comerțului.

Scopul procedurii este evitarea supraevaluării bunului adus într-o companie. Un regim asemănător este aplicabil, în primii doi ani de la constituirea societății, și atunci când aceasta cumpără un bun important de la unul dintre fondatori sau acționari.

„Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, valoarea aportului în natură se stabileşte obligatoriu de experţi independenţi autorizaţi, numiţi de registrul comerţului - tocmai pentru a preveni o supraevaluare a bunului. Un regim similar (evaluare, aprobare, publicitate în Monitorul Oficial etc) este aplicabil într-o perioadă de 2 ani de la constituirea societăţii şi la achiziţia de către aceasta a unui bun cu valoare semnificativă de la un acţionar/fondator. Dispoziţiile ce reglementează această situaţie au fost expres introduse în scopul protecţiei celorlalţi acţionari (SNN a intrat în această categorie) şi a terţilor”, se arat în comunicat.

Nova nu a adus însă terenul în compania RoPower ca aport în natură. Proprietatea a fost vândută societății de proiect după trecerea unei perioade mai mari de doi ani de la înființarea acesteia.

Guvernul României / sursa foto: dreamstime.com

Preț total de aproximativ 46 de milioane de euro

Prețul de vânzare al terenului a fost de aproximativ 24 de milioane de euro. La această valoare s-a adăugat un acord de refacturare în valoare de circa 22 de milioane de euro, inclusiv TVA.

Valoarea totală a tranzacției a ajuns astfel la aproximativ 46 de milioane de euro, de 16 ori mai mare decât suma plătită inițial de Nova pentru suprafața destinată proiectului nuclear, fără includerea demolărilor și a altor lucrări.

„Preţul de vânzare a fost de circa 24 de milioane euro, la care s-a adăugat un acord de refacturare de circa 22 milioane euro (cu TVA) - în total (cu TVA) circa 46 de milioane euro, preţ de 16 ori mai mare decât suma achitată de Nova pentru suprafaţa aferentă proiectului nuclear (fără a fi incluse costurile de demolare şi alte îmbunătăţiri). Achitarea preţului de vânzare a fost finanţată din împrumuturile acordate de Nuclearelectrica companiei RoPower. Suma refacturată nu a fost achitată la data finalizării controlului, termenul iniţial stabilit pentru plată fiind prelungit pe perioada derulării acţiunii de control”, arată Guvernul.

Achitarea terenului a fost finanțată din împrumuturile acordate de Nuclearelectrica societății RoPower. La momentul încheierii controlului, suma prevăzută în acordul de refacturare nu fusese încă plătită.

Guvernul susține că prevederile legale au fost ocolite

Acordul investitorilor semnat în septembrie 2022 prevedea cumpărarea terenului de la unul dintre acționarii companiei de proiect. Dacă tranzacția ar fi fost încheiată în primii doi ani de la înființarea RoPower, aceasta ar fi intrat sub incidența articolului 44¹ din Legea nr. 31/1990. Procedura ar fi presupus aprobarea Adunării Generale a Acționarilor, evaluarea de către experți independenți și publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit raportului, clauza inițială prevedea achiziția terenului la valoarea contabilă înscrisă în evidențele vânzătorului, deși tranzacția era realizată între două firme afiliate și trebuia efectuată la prețul pieței.

”Fiind o tranzacţie între firme afiliate (Nova şi RoPower), art. 11 alin. (4) şi art. 19 alin. (6) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) impuneau ca preţul să fie cel de piaţă, nu valoarea din contabilitatea vânzătorului. Spre deosebire de art. 44¹, această cerinţă se aplică oricărei tranzacţii între părţi afiliate, indiferent de termen. Respectarea dispoziţiilor legale a fost ocolită în trei paşi: preţul a fost fixat iniţial la valoarea contabilă din evidenţele Nova; clauza a fost apoi modificată în «valoare de piaţă plus acord de refacturare»; iar tranzacţia a fost amânată până la 5 iunie 2025, peste termenul de 2 ani - ieşind astfel din sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 44¹”, arată Guvernul. Raportul reţine că această întârziere ”a scos SNN de sub protecţia legii”

Raportul indică trei etape prin care ar fi fost evitată aplicarea prevederilor: stabilirea inițială a prețului la valoarea contabilă, modificarea formulei în „valoare de piață plus acord de refacturare” și amânarea tranzacției până la 5 iunie 2025.

Raportul: Nuclearelectrica a fost scoasă de sub protecția legii

Încheierea tranzacției după depășirea termenului de doi ani a făcut ca operațiunea să nu mai fie supusă procedurilor speciale prevăzute de articolul 44¹. Potrivit acestuia, Raportul reţine că această întârziere ”a scos SNN de sub protecţia legii”.

Corpul de Control consideră că terenul ar fi trebuit să reprezinte aportul companiei private care justifica participația de 50% în RoPower, nu să fie vândut separat către societatea de proiect.

”În logica asocierii - şi potrivit concluziei raportului - terenul ar fi trebuit să fie aportul care justifica participaţia de 50%, iar nu un bun vândut separat, contra unei sume de bani. Prin vânzare, acelaşi activ a produs un beneficiu partenerului privat. De asemenea, în prezent participaţia Nova la RoPower este în continuare de 50%, în condiţiile în care singurele cheltuieli financiare sunt generate de aportul de 4 mil. € la capitalul social al RoPower”, arată Guvernul.

Nova deține în continuare jumătate din compania RoPower, în condițiile în care cheltuiala financiară menționată în raport este aportul de patru milioane de euro la capitalul social.

Asocierea nu ar fi avut justificare economică

Raportul susține că modul în care a acționat partenerul privat a dus la vânzarea terenului și la refacturarea suplimentară a lucrărilor, creând aparența unei tranzacții desfășurate în condițiile pieței libere.

Corpul de Control consideră că asocierea în cote egale nu a avut o justificare logică sau economică, deoarece drepturile, obligațiile și riscurile nu au fost împărțite în mod echilibrat între Nuclearelectrica și Nova.

Acordul investitorilor prevalează asupra actului constitutiv al companiei de proiect, potrivit sintezei publicate de Guvern.

Valoarea refacturării, de aproximativ 19,49 milioane de euro fără TVA, este mai mare decât costurile de aproximativ 19,1 milioane de euro pe care evaluatorul le-a exclus din valoarea terenului.

Ilie Bolojan a criticat anterior proiectul de la Doicești

La 15 mai, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că proiectul reactorului SMR de la Doicești consumase peste 240 de milioane de dolari. El a avertizat atunci că, în urma acestor cheltuieli, România risca să rămână doar cu terenul și documentele realizate până în acel moment.

Bolojan a atribuit ulterior conducerii Nuclearelectrica responsabilitatea pentru problemele proiectului, susținând că aceasta nu s-a asigurat că investițiile efectuate vor conduce la un rezultat viabil.

Premierul a arătat că sute de milioane de euro au fost cheltuite pentru teren și documentație, înainte de a se constata că investiția necesară realizării proiectului este foarte mare, iar energia produsă ar avea un preț superior celui practicat pe piață.

”Mie mi s-a părut responsabil că, dacă îţi respecţi partenerii, să-i informezi. Aşa cum am făcut eu cu Ambasada Statelor Unite. Acest proiect are nişte probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent”, a adăugat Bolojan.