Întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu ajunge pe masa Senatului. Ce obiective are comisia solicitată de PACE - Întâi România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Grupul Parlamentar PACE - Întâi România urmează să depună o solicitare oficială la Biroul Permanent al Senatului pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă. Demersul vizează clarificarea tuturor detaliilor legate de întrevederea recentă dintre prim-ministrul Ilie Bolojan și președintele CCR, Elena-Simina Tănăsescu.

Întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu ajunge pe masa Senatului

Inițiativa parlamentară a fost structurată în baza legislației și normelor regulamentare în vigoare, având susținerea numărului necesar de parlamentari pentru a fi pusă pe ordinea de zi.

„În temeiul prevederilor art. 81 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm solicitarea de înfiinţare a unei Comisii parlamentare de anchetă a Senatului pentru verificarea împrejurărilor organizării şi desfăşurării întâlnirii dintre prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, şi preşedintele Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, desfăşurată la data de 14 august 2026, în incinta Parlamentului României, precum şi pentru evaluarea eventualelor consecinţe instituţionale ale acesteia, iniţiată de mai mult de o treime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”.

Simina Tănăsescu. Sursa foto: CCR

Obiectivul și cadrul legal al anchetei parlamentare

Proiectul de hotărâre definește clar atribuțiile pe care ar urma să le aibă noua structură de control, subliniind că demersul nu va interfera cu atribuțiile judiciare ale Curții Constituționale.

„Activitatea Comisiei are ca obiect exclusiv stabilirea faptelor şi împrejurărilor exterioare activităţii jurisdicţionale a Curţii Constituţionale şi evaluarea eventualelor consecinţe instituţionale asupra principiilor separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, independenţei jurisdicţiei constituţionale, transparenţei instituţionale şi colaborării loiale dintre autorităţile publice”.

Printre scopurile fixate pentru această anchetă se numără stabilirea cu exactitate a datei, orei, duratei și locului exact unde a avut loc întrevederea, precum și identificarea persoanelor care au facilitat sau au participat la discuții. Totodată, comisia își propune să verifice motivele pentru care a fost folosit biroul oficial al președintelui Senatului, Mircea Abrudean, existența unor invitații sau registre administrative de acces, dar și verificarea înregistrărilor camerelor de supraveghere.

Un alt punct central îl constituie verificarea eventualelor comunicări legate de dosarele aflate pe rolul instanței constituționale în acel moment, evaluarea impactului asupra independenței sistemului judiciar și redactarea de propuneri legislative pentru asigurarea transparenței în viitor.

Componența politică și poziția inițiatorilor

Conform propunerii, comisia parlamentară urmează să fie alcătuită din 13 membri, repartizați în funcție de ponderea fiecărei formațiuni politice din Senat: 4 senatori de la PSD, 3 de la AUR, câte 2 senatori de la PNL și USR, un senator de la grupul PACE - Întâi România și un reprezentant al UDMR.

Senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului și semnatari al documentului, susține că demersul are un rol strict instituțional și de asigurare a transparenței publice.

„Constituirea acestei comisii nu reprezintă un atac împotriva unei instituţii şi nici împotriva unei persoane. Reprezintă exercitarea unei atribuţii constituţionale a Senatului în faţa unei situaţii care poate afecta încrederea publică în funcţionarea democratică a statului. Nicio funcţie publică, indiferent de nivelul său, nu poate transforma o întâlnire cu implicaţii instituţionale într-un fapt care nu poate fi explicat Senatului şi cetăţenilor.

Într-o democraţie constituţională, independenţa instituţiilor nu se apără prin secretizarea raporturilor dintre cei care le conduc, ci prin respectarea unor reguli clare şi prin transparenţă”

Contextul întâlnirii și reacția Curții Constituționale

Informațiile apărute în spațiul public au indicat că întrevederea dintre liderul liberalilor, premierul Ilie Bolojan, și președintele CCR, Simina Tănăsescu, s-a desfășurat fără anunț prealabil în spațiul privat al biroului președintelui Senatului.

Discuțiile au stârnit ipoteze intense legate de legătura directă cu legea integrității, act normativ atacat la Curtea Constituțională de către PNL și USR, dar și de către președintele Nicușor Dan. Miza principală a sesizărilor vizează două amendamente introduse în textul legii de PSD și AUR. Prima prevedere îi privește pe aleșii locali aflați în stare de incompatibilitate confirmată prin decizie definitivă, situație în care se află și Dominic Fritz, iar a doua vizează obligațiile privind declarațiile de avere pentru partenerele demnitarilor.

Reprezentanții Curții Constituționale au reacționat prin intermediul unui comunicat oficial, precizând că președintele instituției respinge ferm orice supoziție privind discuții purtate în afara cadrului legal referitoare la cauzele aflate pe rol. Judecătorii CCR urmează să se pronunțe asupra sesizărilor formulate în cursul zilei de luni.