Salarii. Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România se confruntă cu un paradox pe piața muncii: salariile rămân printre cele mai scăzute din Europa, în timp ce taxarea muncii este foarte ridicată. Subiectul revine în atenție în contextul discuțiilor despre viitoarea lege a salarizării unitare.
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei pe lună, însă majorarea nu se reflectă integral în venitul angajatului. Potrivit unei analize, România ocupă locul 20 din 22 de state europene în clasamentul salariului minim, în timp ce taxarea veniturilor din muncă se află la un nivel foarte ridicat.
Salariul minim a crescut, dar diferența pentru angajat este limitată
Majorarea salariului minim brut a intrat în vigoare la 1 iulie 2026. Venitul minim a ajuns astfel la 4.325 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 825 de euro.
Creșterea brutului nu înseamnă însă că întreaga sumă suplimentară ajunge în buzunarul angajatului. O parte este preluată prin impozite și contribuții.
În cazul unui angajat plătit cu salariul minim, creșterea netă rezultată în urma majorării a fost de 125 de lei, în timp ce veniturile statului au crescut cu aproximativ 160 de lei.
România, în partea de jos a clasamentului european
Diferența devine mai vizibilă atunci când salariile sunt comparate cu cele din alte state europene.
România se află pe locul 20 din 22 de țări europene analizate în ceea ce privește salariul minim național. În același timp, nivelul taxelor și contribuțiilor aplicate veniturilor salariale plasează țara într-o poziție nefavorabilă în comparația europeană.
Această combinație pune presiune atât asupra angajaților, cât și asupra angajatorilor, deoarece costul total al unui loc de muncă este mai mare decât suma pe care salariatul o primește efectiv.
Taxarea muncii, în centrul discuțiilor despre salarizare
Problema apare într-un moment în care autoritățile lucrează la noua lege a salarizării unitare.
Sursa foto: pixabay.com
Discuțiile nu vizează doar nivelul veniturilor din sectorul public, ci și modul în care este construit sistemul de salarizare și raportul dintre venitul brut, taxele plătite și suma rămasă angajatului.
În analiza publicată luni, problema este formulată printr-o întrebare simplă: sunt salariile din România prea mici sau taxele aplicate muncii sunt prea mari? Răspunsul are implicații atât pentru angajați, cât și pentru competitivitatea economiei.
Costul muncii, o problemă pentru competitivitate
Un nivel ridicat al taxării muncii în raport cu salariile poate influența deciziile companiilor privind angajarea și remunerarea personalului.
În cazul României, discuția este cu atât mai importantă cu cât salariile rămân sub nivelurile din majoritatea statelor europene, iar diferența dintre costul suportat de angajator și venitul net al angajatului este semnificativă.
De aceea, reforma salarizării este legată și de problema fiscalității muncii, nu doar de stabilirea unor noi grile de venituri.
Recomandările noastre
