Radiografia banilor din sănătate. Unde ajung miliardele de lei și de ce România rămâne la coada Europei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Sistemul medical românesc a înregistrat cheltuieli curente totale de 127,98 miliarde de lei în anul 2025, reprezentând 6,68% din Produsul Intern Brut (PIB), cu aproape 30% mai mult faţă de anul 2023, arată studiul „Transparenţa banilor din sistemul medical românesc”, lansat în 2026 de Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Radiografia banilor din sănătate. Unde ajung miliardele de lei și de ce România rămâne la coada Europei

Potrivit cercetării, deşi indicatorul pe locuitor a depăşit pentru prima dată pragul de 1.300 de euro, ajungând la 1.319 euro, România continuă să se plaseze pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la finanţarea sănătăţii, mult sub media europeană de 10% din PIB. Lucrarea, realizată de o echipă de cercetători coordonată de conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, evidenţiază transformări structurale majore, dar şi dezechilibre severe care pun în pericol sustenabilitatea sistemului pe termen mediu. Calculele exclud cheltuielile pentru construcţii, dotări sau investiţii, indiferent de sursă, precum şi pe cele sociale ale CNAS vizând concedii şi indemnizaţii.

Studiul arată că pentru prima dată contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) au depăşit jumătate din cheltuiala totală a sistemului, ajungând la o pondere de 51,15%, comparativ cu doar 42,5% în 2023. Această consolidare a fost obţinută fără majorarea cotei nominale de 10%, doar prin lărgirea bazei de contribuţie şi prin creşterea salariului mediu brut, explică autorii.

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este alimentat din trei surse, iar CASS acoperă 84% din venituri, reprezentând „sursa dominantă şi fundamentul sustenabilităţii sistemului”. Veniturile FNUASS au crescut de la 38,9 miliarde de lei în 2019 la 77,9 miliarde de lei în 2025. Peste 92% din CASS provine exclusiv de la salariaţi, ceea ce generează un „dezechilibru structural”, în condiţiile în care finanţarea „este susţinută, în principal, de o singură categorie de contribuabili. Veniturile din activităţi independente au ajuns la 3,2 mld lei, de la circa 0,9 mld lei în 2022, dar rămân marginale în ansamblu”, menţionează documentul.

Economiştii subliniază că măsurile de extindere a bazei de impunere „au funcţionat”, înregistrându-se un plus de 2,16 miliarde de lei în doar cinci luni. Printre aceste decizii se numără eliminarea scutirilor de CASS pentru construcţii, agricultură şi industria alimentară (perioada 2023–2024), introducerea CASS pe concediile medicale (2024) şi aplicarea reţinerii la sursă pentru categorii anterior exceptate, precum şomeri, persoane aflate în concediu de creştere a copilului, beneficiari de venit minim garantat şi pensionari cu pensii de peste 3.000 lei. Ca urmare, numărul asiguraţilor contributori a urcat, în premieră, la 9.664.268 de persoane, reprezentând 50,75% din populaţie.

Sursa foto: CNAS

Avertismentul experţilor privind riscurile bugetare

În pofida încasărilor record, experţii atrag atenţia că măsura de taxare a pensiilor are un termen limitat. În secţiunea „Termen de aplicare”, se specifică faptul că Legea nr. 141/2025 se aplică doar între 1 august 2025 şi 31 decembrie 2027. Dacă prevederea dispare, FNUASS va pierde circa 5,5 miliarde de lei pe an, risc considerat major în perspectiva anului electoral 2028.

„Proiectul de buget pentru 2026 prevede subvenţii de echilibrare zero. Fără sursa din pensii, acest echilibru devine imposibil de susţinut in 2028 fără reluarea subvenţiilor”, menţionează specialiştii.

În plus, analiza din tabelul „Simulare pe veniturile din pensii 2025” arată că menţinerea plafonului neimpozabil de 3.000 de lei la pensii lasă neîncasate la FNUASS circa 12,97 miliarde de lei pe an. Această situaţie generează o „inechitate între salariaţi şi pensionari”: la un venit brut de 4.050 lei (salariul minim), un salariat plăteşte CASS de circa 375 lei pe lună, iar un pensionar doar 105 lei, deoarece contribuţia se aplică exclusiv sumei care depăşeşte plafonul.

Efectul secundar al reformei, creşterea numărului de neasiguraţi

Analiza atrage atenţia că lărgirea bazei de taxare a avut ca efect secundar creşterea cu 511.000 a numărului persoanelor neasigurate după aplicarea Legii nr. 141/2025, ajungându-se la un total de 2,92 milioane de persoane. Coasiguraţii, personalul monahal şi o parte dintre pacienţii din programele naţionale au pierdut automat calitatea de asigurat, cu excepţia bolnavilor oncologici, însă nu acestea constituie categoriile cele mai vulnerabile.

„Neasiguraţii sunt în general persoane active care lucrează fără forme legale sau folosesc structuri juridice pentru a evita contribuţia. Pachetul minimal pentru neasiguraţi a costat doar 4,2 milioane lei în 2025. În practică, aceste persoane ajung la urgenţă şi plătesc din buzunar, alimentând nivelul ridicat al plăţilor directe”, avertizează experţii.

În acest context, lucrarea propune ca soluţii asigurarea obligatorie universală, după modelul Germaniei, Franţei sau Olandei, un CASS minimal obligatoriu pentru persoanele fără venituri declarate care nu se încadrează în categoriile exceptate, reconsiderarea eliminării coasiguraţilor (sisteme comparabile, precum cel german, menţin coasigurarea familială) şi transferul responsabilităţii de plată către instituţia care generează costul, cum ar fi Ministerul Justiţiei pentru persoanele private de libertate.

FNUASS finanţează salarii, nu servicii medicale

Potrivit studiului, în 2025, influenţele salariale depăşesc decontarea serviciilor spitaliceşti. Transferurile din FNUASS pentru creşteri salariale (calculate ca diferenţă faţă de anul de referinţă 2016) au atins 16,9 miliarde de lei, depăşind bugetul alocat efectiv pentru decontarea serviciilor în spitalele publice (14,86 miliarde de lei).

În paragraful „Ce nu funcţionează în mecanismul actual”, se arată că influenţele salariale cresc anual independent de volumul de servicii medicale prestate, generând o rigiditate bugetară mare şi stimulente inversate în spitalele publice.

„Orice majorare salarială, angajare sau avansare se traduce direct în cheltuială suplimentară din FNUASS. Spitalele private nu beneficiază de acest mecanism, deşi prestează aceleaşi servicii, ceea ce distorsionează competiţia. O parte importantă din finanţare este asigurată independent de activitatea medicală realizată, ceea ce reduce presiunea pentru eficienţă. CNAS finanţează costuri salariale istorice, iar fondul devine dificil de controlat, creîndu-se astfel o rigiditate bugetară. (...). Influenţele salariale trebuie integrate în tarifele serviciilor medicale, concomitent cu recalcularea tarifelor pe baza costurilor reale”, se arată în cercetare.

Sectoarele dominate de furnizorii privaţi

Furnizorii privaţi au încasat, în anul 2025, 48,50% din cheltuielile FNUASS (37,77 mld. lei) şi 57,52% din cheltuiala curentă totală cu sănătatea la nivel naţional. Graficul „Ponderea furnizorilor privaţi pe paliere de asistenţă” indică fapte clare: sectorul privat controlează procente masive din decontările publice, respectiv 100% la Medicamente eliberate în farmacii şi Medicina de familie, 99,6% la Îngrijiri medicale la domiciliu, 88,9% la Ambulatoriul paraclinic şi 73,6% din decontările pentru Programele naţionale (unde traseul pacientului oncologic cumulează 12,07 miliarde lei).

Cu toate acestea, sectorul privat deţine doar 6,1% din spitalizarea continuă. Acesta lipseşte complet din judeţele Covasna, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Teleorman, dezvoltându-se exclusiv în judeţele cu infrastructură universitară sau economică puternică (Bucureşti, Constanţa, Braşov, Cluj).

Plăţile directe ale populaţiei (out-of-pocket) au însumat 33,64 miliarde de lei, reprezentând 26,28% din totalul cheltuielilor cu sănătatea în 2025. Deşi suma totală a crescut cu 13,4%, ponderea procentuală a scăzut faţă de nivelul de 29,9% din 2023, deoarece finanţarea publică pentru medicamente a crescut într-un ritm mai rapid, limitând transferul total al costurilor către pacienţi.

Plăţile din buzunarul pacienţilor şi redistribuirea resurselor

Conform tabelului „Plăţile directe pe categorii”, banii achitaţi direct de pacienţi se împart astfel: 49,8% (16,74 miliarde lei) pe Produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive şi 37,4% (12,58 miliarde lei) pe Servicii medicale în ambulatoriu (inclusiv stomatologie).

„Acestea sunt exact zonele în care decontarea publică acoperă cel mai puţin, obligând românii să plătească aproape exclusiv din buzunar, în condiţiile în care preplata voluntară (asigurări şi abonamente) rămâne marginală”, menţionează documentul. Asigurările private trec, în premieră, de pragul de 1 miliard de lei prime, dar rămân sub 0,5% din sistem.

Studiul arată că jumătate din plăţile directe merg pe medicamente, iar o treime pe ambulatoriu. De asemenea, aproape trei din zece lei vin din surse private, 57,5% din bani ajung la furnizori privaţi, iar 70% din resurse merg către spitale şi medicamente, în timp ce ambulatoriul primeşte doar un sfert.

„Este un sistem orientat către tratarea bolii. Serviciile spitaliceşti şi produsele farmaceutice concentrează împreună circa 70% din toate resursele financiare alocate sănătăţii, în timp ce serviciile ambulatorii reprezintă doar un sfert. Consolidarea ambulatoriului, a asistenţei comunitare şi a prevenţiei rămâne principala direcţie de eficientizare a sistemului”, subliniază experţii.

Recomandările economiştilor pentru reformarea sistemului

Cercetătorii consideră că măsurile adoptate în ultimii trei ani „au fost corecte şi au produs efecte favorabile”. CASS finanţează în premieră peste jumătate din sistem fără majorarea cotei de 10%, prin lărgirea bazei de contribuţie şi creşterea salariilor, dependenţa de bugetul de stat s-a redus (subvenţiile au scăzut de la 8,94 la 6,40 miliarde lei, iar ponderea lor în FNUASS de la 16% la 8%), povara directă asupra pacienţilor scade relativ (OOP coboară de la 29,9% la 26,3%), se conturează o inversare a piramidei serviciilor (ambulatoriul creşte cu 11,3%, spitalele cu 8,7%), iar sistemul a devenit mixt de facto.

Totuşi, reforma este considerată „incompletă”, întrucât rămân 23 de categorii exceptate de la plata CASS (6,46 milioane de persoane), iar plafonul pe pensii lasă neîncasate circa 13 miliarde de lei pe an. „Există pericolul real ca, în 2028, să li se adauge pensionarii care contribuie în prezent”, avertizează autorii. Numărul neasiguraţilor a urcat la 2,92 milioane de persoane (peste 95% sub 60 de ani), mecanismul influenţelor salariale rămâne activ (16,9 miliarde lei în 2025), iar România continuă să aloce 6,68% din PIB pentru sănătate, faţă de 10% media UE.

Pentru consolidarea sistemului, experţii susţin că măsurile trebuie realizat „prin lărgirea bazei, nu prin majorarea cotei”. „Când statul decide să scutească o categorie socială de la plata CASS, contribuţia aferentă ar trebui achitată din alte surse publice. Transferurile către FNUASS ar deveni explicite şi predictibile, iar subvenţiile generale de echilibrare nu ar mai fi necesare”, reprezintă propunerea centrală a cercetării.

Printre recomandări se numără: continuarea extinderii bazei de contribuabili (menţinerea şi reevaluarea periodică a pragului de 3.000 lei la pensii şi după 2027); separarea politicii sociale de finanţarea asigurărilor (acoperirea costului exceptărilor prin transferuri dedicate de la bugetul de stat); rezolvarea problemei neasiguraţilor prin asigurare obligatorie universală şi CASS minimal obligatoriu; dezvoltarea finanţării voluntare prin delimitarea pachetului de bază şi facilităţi fiscale directe; precum şi creşterea implicării autorităţilor locale în susţinerea cheltuielilor curente, mai ales în perioadele cu utilităţi mari.