Consiliul Concurenței: Regulile din piața reciclării DEEE scumpesc Timbrul verde și elimină firmele mici

Consiliul Concurenței: Regulile din piața reciclării DEEE scumpesc Timbrul verde și elimină firmele miciConsiliul Concurenței. Sursa foto: Arhiva EVZ

Condițiile impuse companiilor din sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice afectează concurența și pun presiune pe costurile finale. Aceasta este principala concluzie a unui studiu recent realizat de Consiliul Concurenței. Aplicate simultan, aceste condiții pot limita atât intrarea, cât și menținerea operatorilor pe piață, reducând presiunea concurențială și afectând capacitatea sistemului de a gestiona volumele tot mai mari de deșeuri.

Consiliul Concurenței: Regulile din piața reciclării DEEE scumpesc Timbrul verde și elimină firmele mici

Instituția recomandă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să realizeze o analiză de impact pentru a stabili dacă obiectivele de mediu pot fi atinse prin măsuri administrative mai puțin restrictive și proporționale cu scopul urmărit.

Condițiile legislative, administrative, financiare, tehnice și operaționale îngreunează activitatea companiilor care gestionează deșeurile de echipamente electrice și electronice, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Concurenței, informează instituția.

Bogdan Chirițoiu

Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre piața de retail: Ar fi bine să mai intre și jucători noi

Avertismentul conducerii Consiliului Concurenței

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, subliniază că obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat.

„Suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor pe piață și să pună presiune asupra capacității de gestionare a DEEE, cu efecte asupra costurilor suportate de producători și consumatori. De aceea, trebuie identificate soluții mai puțin restrictive, fără diminuarea standardelor de protecție a mediului", a precizat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Sistemul de gestionare a acestor deșeuri implică o colaborare strânsă între mai mulți actori care asigură colectarea, tratarea, reciclarea și eliminarea în siguranță. Modelul funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului, conform căruia producătorii și importatorii răspund financiar și operațional pentru deșeurile generate de produsele introduse pe piață.

În România, aceștia și-au transferat obligațiile către organizații colective (numite organizații de transfer de responsabilitate - OTR) care finanțează și organizează colectarea și tratarea DEEE, atrage atenția instituția.

Modificările legislative din 2024 au înăsprit cerințele de piață

Odată cu adoptarea unei noi legislații, în anul 2024, condițiile de autorizare și licențiere au devenit considerabil mai stricte în sammenparare cu alte categorii de deșeuri. Procedurile pentru firmele de tratare presupun o documentație extinsă, investiții majore în infrastructură, demonstrarea capacității tehnice și respectarea unor standarde riguroase de mediu.

Pentru organizațiile colective, noile prevederi condiționează licențierea de deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru cel puțin o categorie de echipamente și de constituirea unei garanții de două milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu.

Garanția trebuie acoperită din surse proprii, credite sau contribuții ale acționarilor, fără utilizarea sumelor colectate de la producătorii de EEE pentru care au preluat REP (Timbrul verde). Aceste cerințe pot afecta, în special, sustenabilitatea și accesul pe piață al organizațiilor mici și mijlocii, se menționează în document.

Efectele înăspririi cerințelor s-au văzut deja în numărul de jucători activi. Numărul OTR a scăzut de la 19 în perioada 2021-2023, la 14 în anul 2026. Scăderea continuă a numărului de organizații limitează opțiunile producătorilor și poate consolida poziția companiilor mari care dispun de resurse financiare solide.

Condițiile tehnice și lipsa infrastructurii naționale

Operatorii de tratare sunt obligați să se conformeze standardelor europene CENELEC, ceea ce presupune investiții masive în spații, echipamente, personal și sisteme de monitorizare.

Lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național face procesul mai costisitor și mai dificil, iar parteneriatele obligatorii cu producători de EEE sau cu OTR, necesare pentru obținerea autorizației de mediu, constituie o condiție suplimentară de acces. Această situație transformă conformarea într-un proces accesibil în principal operatorilor mari, cu resurse financiare și tehnice solide, susțin oficialii de la Autoritatea de Concurență.

Distribuția teritorială inegală agravează situația. La nivelul anului 2024, o treime din județele țării nu aveau nicio unitate de tratare autorizată. Un număr de 20 de județe aveau între 1 și 5 unități, 7 județe între 6 și 14, iar doar 3 județe depășeau 15 puncte de lucru. În schimb, zona București-Ilfov concentra 40 de unități.

Această asimetrie, dată de gradul ridicat de concentrare în anumite zone geografice, alături de înăsprirea condițiilor de autorizare generează riscuri de reducere a capacității de tratare și de creștere a dependenței de un număr limitat de operatori, precizează Consiliul Concurenței.

Cantitatea de deșeuri electrice a crescut considerabil

În intervalul 2020-2025, volumul de echipamente electrice și electronice puse pe piață a crescut de la 319.000 de tone la peste 474.000 de tone. În paralel, cantitatea colectată s-a majorat de la 86.000 la 211.000 de tone, iar rata de colectare a urcat de la 33% la 57%, fiind aproape de ținta europeană de 65%.

Eficiența procesului s-a îmbunătățit substanțial. Dacă în 2020 se colecta mai puțin de jumătate din cantitatea generată, în 2025 s-a ajuns la un volum colectat de 11 kg per locuitor, foarte aproape de cantitatea medie generată, de 13 kg per locuitor.

Românii plătesc un Timbru verde mai scump decât restul europenilor

Deși performanțele de colectare au crescut, costurile totale ale sistemului sunt în continuă creștere. Timbrul verde, adică taxa plătită de consumatori la achiziția unui aparat nou, acoperă colectarea, transportul și tratarea. Banii sunt colectați de producători și direcționați către OTR. Taxa se stabilește în funcție de categorie, dimensiune, greutate și complexitatea reciclării.

România înregistrează contribuții financiare mai mari decât state precum Olanda, Belgia, Irlanda, Portugalia, Italia și Spania, ceea ce indică o presiune financiară mai ridicată asupra producătorilor și, indirect, asupra consumatorilor. Spre exemplu, în 2023, contribuția aferentă gestionării DEEE a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în România, comparativ cu 3,3 euro/locuitor în Olanda și 1,7 euro/locuitor în Italia, atrage atenția Consiliul Concurenței.

Diferențe uriașe de tarife între organizațiile colective

Lipsa de transparență îngreunează compararea ofertelor, deoarece fiecare OTR își creează propriile subcategorii de produse. De exemplu, monitoarele și televizoarele sunt încadrate diferit de la o organizație la alta, iar prețurile variază masiv.

În anul 2026, pentru telefoanele mobile, tarifele variați între 0,1 lei per bucată și 2,5 lei per bucată, valoarea maximă fiind de 25 de ori mai mare decât cea minimă.

Recomandările transmise către Ministerul Mediului

Pentru deblocarea situației, Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului derularea unei analize de impact. Se propune reevaluarea pragului de 5% din cifra de afaceri pentru re-licențiere, a garanției fixe de două milioane de lei datorate către AFM, precum și atenuarea cerințelor de certificare pentru firmele mici și mijlocii.

De asemenea, se sugerează standardizarea subcategoriilor de produse folosite la stabilirea Timbrului verde, astfel încât producătorii să poată compara obiectiv tarifele din piață.

Raportul complet, intitulat „Studiu privind structura și evoluția concurenței în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice", este disponibil pe site-ul autorității. Persoanele, companiile și asociațiile interesate pot transmite observații și propuneri pe adresa de e-mail a instituției până la data de 2 noiembrie 2026.